Conceptul de școală incluzivă definește școala accesibilă pentru toți copiii, deschisă, primitoare, cu curriculum flexibil, adaptat la cerințele educaționale speciale, cu evaluare permanentă, autentică. Originea acestui concept apare în Declarația Universală a Drepturilor Omului (ONU) din anul 1948. Ulterior, conceptul de incluziune a fost completat de UNESCO, devenind ,,un proces de consolidare a sistemului de învățământ de a-i include pe toți”. Pentru cadrele didactice, educația incluzivă se centrează pe dezvoltarea competențele participanților la educație, de a crea un mediu optim de învățare pentru toți elevii, de a deveni agenți/parteneri ai educației incluzive, de a facilita participarea tuturor elevilor la activitățile didactice.
Educația incluzivă înseamnă, de asemenea, un proces de identificare, diminuare și eliminare a barierelor care împiedică învățarea din școală și din afara școlii, deci de adaptare continuă a școlii la copii.
În cadrul acestui demers, am realizat un plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv pentru copiii cu deficiențe fizice și probleme de dexteritate la clasa a V-a, pentru disciplina limba și literatura română.
Deficiențele fizice „reprezintă categorii de tulburări care afectează în special comportamentele motrice ale persoanei, atât sub aspect neuromotor cât și psihomotor, determinând o serie de consecințe în planul imaginii de sine a persoanei, cât și a vieții de relație cu factorii de mediu sau cu alte persoane”. Deseori sunt asociate cu alte tulburări, în special cognitive, de înțelegere. Elevii care prezintă deficiențe fizice înseamnă că nu pot îndeplini, realiza aceeași gamă de activități fizice la fel ca ceilalți copii din clasă. Această categorie de elevi include copii care manifestă dificultăți la mers, la folosirea mâinilor și brațelor și copii cu dezvoltare fizică insuficientă. Acești copii au dificultăți de învățare, iar evaluarea funcționalității demersului educațional este un proces continuu, complex și multidimensional, realizat pe mai multe paliere (servicii și programe de intervenții personalizate).
Cadrul normativ relevant pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă, Ordinul nr. 3124/2017, descrie efectele acestor deficiențe, astfel:
- „Pot obosi ușor și sunt sensibili la schimbările de temperatură.
- Pot avea dureri serioase.
- Probleme de coordonare generală și coordonare a membrelor.
- Probleme ale echilibrului dinamic și static.
- Are o stimă de sine scăzută.
- Manifestă aptitudini sociale și de comunicare scăzute.
- Este cunoscut faptul că între dezvoltarea motrică și cea cognitivă este o strânsă interdependență, deficiența motrică influențează cititul-scrisul, comunicarea, spiritul de integrare.
- Medicamentele analgezice pot avea efecte secundare, fapt ce duce la somnolență și scăderea capacității de concentrare.”
Ideile de activități pe care le propun vizează aspectul comunicării prin jocuri de integrare în colectiv și, implicit, dezvoltarea cognitivă.
– Jocuri vizuale, auditive, de observare, de dezvoltare a limbajului, de stimulare a cunoașterii interactive, de exemplu: sunt citite poeziile pe strofe de pe tabla smart, iar elevii vor identifica cuvinte-cheie, vor încerca să construiască ideile poetice, vor exprima emoții/sentimente, pentru textele narative, se vor asculta/vedea secvențe din ecranizări/ audiobook.
– Jocul didactic trenulețul adjectivelor/ substantivelor – de recunoaștere a acestor părți de vorbire;
– Jobenul magic- de identificare a sinonimelor/antonimelor;
– Jocul „Telefonul fără fir” – de dezvoltare a auzului fonematic, a diferențierii dintre vocale și consoane (eventual semivocale) și a capacității de concentrare a atenției;
– Utilizarea platformelor interactive: wordwall, livresq, kahoot, quizlet, etc. , în cooperare cu întregul grup educațional;
– Jocul „Eu spun una, tu spui mai multe” – pentru însușirea corectă de către copii a formelor de singular și plural a substantivelor, precum și a deprinderii de a le include corect în propoziții, având în vedere dezvoltarea atenției și a memoriei vizuale;
– Jocul „De-a cuvintele!” – având drept scop activizarea și îmbogățirea vocabularului.
– Jocul „Curierul’’- dezvoltă comunicarea;
Se mai pot realiza:
- activități care permit formarea autonomiei personale;
- activități de socializare;
- jocuri pentru stimulare cognitivă;
- așezarea optimă în clasă;
- exerciții de autocunoaștere reciprocă;
- povestirea unor întâmplări cunoscute;
- imagini (reprezentări PowerPoint);
- descrierea unor obiecte familiare;
- formularea unor păreri despre o situație dată;
Strategia didactică
- Profesorul îi permite elevului să participe la activitățile de grup;
- Încurajează elevul la dezvoltarea deprinderilor sociale și stimularea încrederii în sine;
- Îi pune la dispoziție elevului care a absentat de la ore sau care nu poate scrie repede conspectele sau notițele aferente cursului;
- Trebuie avut în vedere că asistentul care ia notițe sau sprijină un elev aflat în scaunul cu rotile reprezintă un suport fizic, nu cognitiv al acestuia;
- Elevul are nevoie de înțelegere, nu de milă/compasiune, precum și de oarecare flexibilitate în privința termenelor de predare a lucrărilor;
- Încurajarea co-teaching-ului / team teaching-ului care permite sprijinul și cooperarea profesorilor;
- Trebuie acordate perioade de odihnă în timpul examinărilor orale sau pentru lucrările scrise, conform metodologiei de organizare a examenelor.
Resurse
- materiale didactice ilustrate (fișe de lucru individualizate, planșe didactice);
- computer/tabletă, tabla smart (sintetizator vocal, dacă este necesar);
- mijloace de predare/învățare multisenzoriale;
- manuale în formate digitale și audio book);
- utilizarea TIC;
- texte și imagini, sinteze, scheme;
- fotocopii adecvate ale unității de studiu;
- crearea unor grupuri de învățare prin cooperare;
- aparat de înregistrare care permite elevului să își completeze notițele în timpul lecției (tabletă, calculator);
- crearea unui orar individualizat pentru finalizarea unei sarcini;
- activități orale;
- construirea hărții mentale;
- dicționar digital;
- cadrul normativ relevant pentru integrarea copiilor cu CES în școala de masă: Ordin Nr. 3124/2017;
- abordarea unei perspective curriculare bazată pe un curriculum diferențiat.
Evaluare
Pe lângă documentele cu evaluări de la specialiști, profesorul trebuie să proiecteze și să implementeze diverse activități de evaluare a elevului cu CES. Pașii metodici ai evaluării ar putea fi:
- observarea directă a copilului și discuțiile relevante cu părinții și terapeuții,
- studierea documentelor de diagnostic și a recomandărilor primite de la specialiști, pentru cunoașterea profilului elevului cu CES;
- cunoașterea competențelor reale ale elevului, pentru a depista tipul de inteligență care primează, modul de învățare, aspecte care îl motivează în viața de zi cu zi;
- chestionare individualizate, relevante, periodice;
- portofolii realizate cu ajutorul profesorului și al colegilor;
- discuții, dezbateri;
- observarea sistematică a elevului cu CES;
- se selectează forme adecvate de evaluare și de notare, se vor prevedea verificări orale ca alternativă la cele scrise, dar nu se neglijează evaluarea scrisă;
- testele și verificările se anunță cu mult timp înainte și se administrează fișe de evaluare similare;
- se acordă un timp suficient pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, cu prelungirea duratei de finalizare a evaluării;
- în funcție de situație, de competențele reale ale elevului, evaluările vor fi concepute astfel încât să limiteze scrisul (de exemplu exerciții cu itemi obiectivi cu alegere duală de tipul A/F, corect/incorect, cu alegere multiplă, de tip pereche, itemi semiobiectivi- de completare).
Adaptarea programei școlare este un document de maximă importanță, ce trebuie elaborat de profesorul de sprijin desemnat în colaborare cu profesorul de la clasă. Ea poate suferi modificări constate, în funcție de evoluția copilului pe parcursul unei unități de învățare sau al unui modul.
Bibliografie
1. www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020;
2. educatiaincluziva.info/ce_este_educatia_incluziva;
3. https://lege5.ro/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-intervenția-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profesionale;
4. Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare. edu.ro/ordinul-ministrului-educației-naționale -nr-134220012017-privind aprobarea metodologiei pentru elevii cu CES;
5. Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES.