Educația timpurie constituie un domeniu prioritar în științele educației, fiind recunoscută pentru impactul major asupra dezvoltării globale a copilului. În această etapă, autonomia devine un construct central, corelat cu dezvoltarea competențelor cognitive, socio-emoționale și comportamentale. Literatura recentă evidențiază faptul că experiențele din primii ani de viață au un caracter amplificat asupra dezvoltării, datorită plasticității crescute a creierului copilului. În cadrul paradigmei contemporane, autonomia nu mai este interpretată exclusiv ca independență comportamentală, ci ca o capacitate complexă de autoreglare, luare de decizii și implicare activă în propria învățare.
Echilibrul dintre autoritate și empatie, văzut din bancă
Leadershipul educațional, în contextul actual, depășește dimensiunea formală a autorității și se construiește în zona relațională, acolo unde empatia, adaptabilitatea și coerența devin instrumente esențiale. Să fii lider într-o clasă de copii de șase ani e o provocare care nu se regăsește în manualele clasice sau cursurile de management. Nu e despre puterea pe care o are adultul, ci despre acea conexiune fină care se naște la intersecția dintre reguli clare și o mână întinsă cu blândețe Prezentul articol propune o perspectivă practică asupra modului în care acest echilibru se regăsește la clasa pregătitoare, valorificând experiența didactică directă și reflecția asupra parcursului unei generații de elevi. Sunt evidențiate interdisciplinaritatea și flexibilitatea ca repere ale unui leadership educațional autentic.
Învățarea prin descoperire în studierea topirii, ca tip de transformare a materiei
Învățarea prin descoperire reprezintă o metodă modernă de predare, centrată pe elev, care încurajează explorarea, experimentarea și formularea propriilor concluzii. Spre deosebire de metodele tradiționale, în care informația este transmisă direct, această abordare îi implică activ pe elevi în procesul de învățare, dezvoltându-le curiozitatea și gândirea critică. Un domeniu potrivit pentru aplicarea acestei metode este studiul transformărilor materiei, clasa a III-a, în special fenomenul de topire, care poate fi ușor observat și experimentat.
Letters on Wings Building Friendship Through English in an eTwinning Project
Have you ever thought how motivating a lesson can be when we write handwritten letters to pupils in another country? With this eTwinning we have proved that some of the most meaningful lessons in a classroom are not based on a textbook, but a hand-written letter. Letter writing gives children what fast digital communication often cannot: reflection and the joy of being truly heard. At the same time, it strengthens literacy, builds confidence, and helps young learners discover that writing has the power to create real relationships across classrooms, countries, and cultures.
From Galați to Istanbul: A Week That Changed Everything
Six students and two teachers from Elena Doamna Food Industry College carried home far more than souvenirs from their Erasmus+ mobility in Turkey.
Istanbul does not greet you quietly. The city arrives all at once — a rumble of ferries crossing the Bosphorus, the call to prayer echoing off ancient stone, the smell of the Grand Bazaar spilling out into narrow alleyways. For the group of students and teachers from Elena Doamna College in Galați, Romania, stepping onto Turkish soil between March 8 and 14, 2026, was the beginning of something that no classroom could have prepared them for.
Ce metode pot adopta pentru gestionarea unei situații de bullying? Strategia D.E.S.C.
Fenomenul de bullying reprezintă una dintre provocările majore cu care se confruntă mediul școlar contemporan, cu efecte documentate asupra bunăstării emoționale, performanței academice și climatului de clasă. Prezentul articol propune cadre didactice două instrumente complementare de intervenție: strategia de comunicare asertivă D.E.S.C. (Descrie, Exprimă, Specifică, Consecințe), aplicabilă în interacțiunea directă cu elevul agresor, și o intervenție didactică creativă bazată pe empatie, prin activitatea „Cutia Poștală”. Împreună, aceste abordări urmăresc nu doar gestionarea punctuală a situațiilor de bullying, ci și construirea unui climat de clasă bazat pe respect reciproc, comunicare deschisă și responsabilitate socială — competențe esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Dincolo de abecedar: Cum descoperim stilul de învățare al micului școlar
Perioada abecedarului este, poate, cea mai fragilă și importantă etapă din viața de elev. Este momentul în care „joaca” devine „muncă”, iar literele abstracte trebuie să capete sens. Însă nu toți copiii descifrează codul scrisului în același mod. Secretul succesului la 6-7 ani stă în identificarea stilului de învățare.
Sustenabilitate și educație pentru ecologie la orele de educație civică
În cele ce urmează ne propunem să răspundem succint la o serie de întrebări pe care dascălii și le pun cu privire la ecologie, precum: De ce sustenabilitatea și ecologia sunt parte a educației civice contemporane? De ce este nevoie să îi învățăm pe cei mici despre aceste lucruri? De ce tocmai la educație civică să îi învățăm despre sustenabilitate și ecologie?
Vă invităm să porniți cu noi într-o scurtă incursiune prin lumea eco-educației.
Cum își pot menține tinerii un stil de viață sănătos și echilibrat?
Prevenția comportamentelor de risc la elevi include și aspecte ale unui stil de viață sănătos și echilibrat. De multe ori, presiunea resimțită a tinerilor în vederea atingerii notelor maxime, dar și comparația cu colegii, a petrece mult timp în social media pot afecta calitatea vieții într-un sens sau altul.
Fenomenul de bullying – educație și conștientizare
Bullying-ul a devenit deja un termen foarte cunoscut și utilizat în limbajul uzual, deși el este relativ de dată recentă. Există o mare probabilitate să nu fi auzit de acest termen la un moment dat, dar totuși să fi experimentat un astfel de fenomen. Primul utilizator al termenului de „bullying” în contextul modern al cercetării, este psihologul suedez Dan Olweus, care a început să studieze acest fenomen în anul 1970, concentrându-se pe un comportament adresiv, repetitiv și intenționat în școli. Astfel, potrivit celei mai cunoscute definiții ale bullying-ului date de Dan Olweus, acesta este un comportament negativ, intenționat și agresiv, care se repetă și se întinde pe o perioadă extinsă de timp, într-un raport de putere inechilibrat între agresor și victimă.