Modality as part of language is an extremely complex phenomenon because the concept of modality includes attitudes which are similar to, but not identical with the logical modality. It includes feelings and emotions as well as other concepts that do not exist in modal logic. If we want to draw a parallel between English and Romanian, choosing as a starting point the Romanian language, we shall observe that there are some „problems” concerning the expression of modality by different moods and verbal tenses in Romanian and the possibility of achieving some firm equivalents in English.
Redactarea de texte ca spațiu de exprimare a interculturalității la orele de limba și literatura română în gimnaziu
Redactarea, ca formă de expresie personală și intelectuală, oferă oportunități valoroase pentru dezvoltarea competenței interculturale în rândul elevilor. Prin scris, elevii nu doar că își exprimă ideile, ci pot reflecta asupra propriei identități, pot descoperi alte perspective culturale și pot exersa empatia și gândirea critică în raport cu „celălalt”. În contextul orei de limba și literatura română, redactarea se poate transforma într-un instrument pedagogic de apropiere de valorile diversității, ale toleranței și ale dialogului intercultural, dacă este susținută de strategii didactice bine gândite și de un climat favorabil exprimării libere (Honor, 1996).
În acest articol, voi prezenta câteva activități specifice domeniului Redactare din programa de limba și literatura română pentru gimnaziu prin care se poate dezvolta competența interculturală.
Rolul motivației în școală
Nu este suficient ca scopul unei activități să fie clar, corect și riguros formulat pentru ca ea să se desfășoare normal și mai ales eficient. Dacă lipsește stimularea și susținerea energetică în vederea realizării scopului, activitatea nu va putea fi dusă la îndeplinire. Chiar dacă persoana dispune de instrumente intelectuale bine dezvoltate (o bună percepție și memorie, o gândire flexibilă, o imaginație bogată), dar nu este împins, determinat de ceva pentru a învăța, munci sau crea, el nu va obține performanțele dorite. Așadar, activitatea umană, pe lângă stabilirea precisă a scopului, pe lângă punerea în disponibilitate a tuturor instrumentelor necesare realizării ei (motivație, priceperi, deprinderi, aptitudini), trebuie să facă apel și la o serie de factori cu rol de stimulare și activare, de sensibilizare selectivă și imbold, care sunt încadrați în noțiunea de motivație.
Cum îți poți optimiza propria învățare?
Dragi elevi ai erei digitale, poate că de-a lungul anilor de școală ați simțit că vă pierdeți interesul, curiozitatea sau motivația de a continua să acumulați cunoștințe, deprinderi și abilități. Totuși, aceste experiențe reprezintă resurse esențiale pentru a vă atinge obiectivele și pentru a construi drumul vostru în viață.
O oportunitate de transformare a educației
Societatea se află într-o continuă transformare tehnologică, iar elevii noștri, „nativi digitali” prin excelență, ne solicită, zi de zi, să ne adaptăm la un nou mod de a gândi și de a interacționa. Cursul de formare „Pedagogia în lumea digitală”, finalizat recent și susținut cu profesionalism de formatorul Hăinaru Leonard Haralambie, a reprezentat pentru mine o călătorie de învățare esențială, un ghid practic pentru a naviga eficient în acest nou peisaj educațional, centrat pe dezvoltarea competențelor digitale (DigCompEdu).
Formarea cadrelor didactice prin proiectele Erasmus+
Proiectele Erasmus+ derulate în ultimii patru ani, în Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Târgoviște, au permis cadrelor didactice atât participarea la cursuri de formare, cât și la programe de job-shadowing, ce au vizat formarea și dezvoltarea profesională a acestora. Pe de-o parte, acestea au urmărit dobândirea de competențe pedagogice în vederea creșterii calității actului educațional, precum și asimilarea unor tehnici moderne, inovative, în ceea ce privește abordarea individualizată a elevilor. Pe de altă parte, activitățile au avut ca finalitate îmbunătățirea tehnicilor de planificare strategică a profesorilor și gestionarea resurselor, având drept consecință dezvoltarea instituțională, dar și dezvoltarea de instrumente și strategii, adaptate la noile cerințe europene, atât în vederea îmbunătățirii și evaluării calității în liceul nostru, cât și în vederea colaborărilor viitoare cu alte instituții școlare europene.
O fereastră către viitor: Educația timpurie în grădinițele din Asia
Asia, un continent de contradicții și de armonie, unde tradiția milenară se împletește cu tehnologia de vârf, este un spațiu fascinant pentru educația timpurie. Grădinițele de aici nu sunt doar locuri unde copiii se joacă, ci primele trepte într-un sistem educațional complex care reflectă valorile, aspirațiile și presiunile societăților moderne asiatice. De la rigoarea academică din Asia de Est până la abordările mai exploratorii din Asia de Sud-Est, educația preșcolară din Asia este diversă și plină de lecții valoroase.
Studiu privind utilizarea inteligenței artificiale în procesul de predare
După pandemie, pas cu pas, inteligența artificială (AI) a început să joace un rol tot mai important în viața de zi cu zi, în special a tinerilor. E necesar să aibă loc și transformarea modului în care se predă și se învață, altfel cadrele didactice vor fi considerate de către elevi depășite de tehnologia secolului XXI.
Educația digitală în ciclul primar – premise, parteneriate și experiențe de învățare
Articolul explorează importanța educației digitale în ciclul primar, analizând implicarea cadrului didactic și a părinților în procesul de formare a competențelor digitale de bază, prevăzute în ,,Profilul absolventului la finalul clasei a IV-a”. Sunt prezentate exemple concrete de colaborare între școală, familie și comunitate, precum utilizarea platformei ECOTIC cu sprijinul Consiliului elevilor, implicarea profesorului de informatică de la Clubul Elevilor, precum și participarea la EU Code Week.
Factori școlari și extrașcolari care influențează performanța elevilor. Politici și practici cu accent pe echitate și incluziune
Învățarea și rezultatele școlare ale elevilor sunt influențate de o serie de factori care pot fi grupați în două categorii principale: factori școlari și factori extrașcolari. Factorii școlari includ tot ceea ce ține de mediul educațional propriu-zis. Un element esențial este calitatea profesorilor: competențele pedagogice, stilul de predare, atitudinea față de elevi și capacitatea de a motiva influențează direct performanțele școlare. De asemenea, curriculumul, resursele educaționale (manuale, materiale didactice, tehnologie) și infrastructura școlii (săli de clasă adecvate, laboratoare, biblioteci) joacă un rol important. Relația dintre elevi și colegii lor sau climatul socio-emoțional al clasei pot stimula sau, dimpotrivă, descuraja învățarea.