Across Europe’s classrooms, a quiet yet transformative shift is taking place. Through the collaborative framework of eTwinning, schools are transcending geographical borders to engage in projects that place cultural heritage at the heart of innovative pedagogy. Within this vibrant European community of practice, three initiatives—MOTİF: “Memories Of Tradition In Futuristic Designs”, “Listen to my story… tell me yours…”, and “Food for Friendship: Connecting Cultures Through Traditional Cuisines” – exemplify how digital collaboration can revitalise tradition and reimagine it for a new generation.
Stratégies ludiques et types de jeu didactique
Cet article explore le rôle fondamental des stratégies ludiques dans l’enseignement des langues étrangères, en particulier du français langue étrangère (FLE). Partant du constat que le jeu constitue une activité vitale pour le développement cognitif et social de l’enfant, l’article examine comment les approches ludiques peuvent transformer la pratique pédagogique en dépassant la simple dimension récréative pour devenir un véritable levier d’apprentissage. L’analyse met en évidence la capacité du jeu didactique à motiver les apprenants, à réduire les inhibitions face à une langue étrangère, et à favoriser le développement de compétences linguistiques et transversales. Cette réflexion s’inscrit dans une perspective d’innovation pédagogique visant à repenser les modalités d’enseignement-apprentissage pour mieux répondre aux besoins des élèves contemporains.
La didactique du français langue étrangère : fondements, transformations et enjeux contemporains
La didactique du français langue étrangère (FLE) s’est profondément renouvelée au cours des cinquante dernières années, sous l’influence des évolutions sociales, culturelles, technologiques et pédagogiques. L’enseignement du français ne se limite plus à la transmission de règles grammaticales ou de listes lexicales ; il vise désormais la formation d’individus capables de communiquer, d’interagir, de collaborer et de s’intégrer dans un monde plurilingue et interculturel. Dans ce contexte, l’enseignant de FLE doit repenser ses pratiques, diversifier ses approches et concevoir des situations d’apprentissage authentiques, motivantes et adaptées aux besoins des apprenants. Cet article propose une analyse approfondie des fondements théoriques de la didactique du FLE, des transformations majeures qui l’ont marquée et des enjeux contemporains auxquels elle doit répondre.
Dezvoltarea relațiilor sociale ale elevilor prin intermediul activităților din cadrul educației nonformale (Studiu)
Prezentul studiu urmărește modul în care activitățile din cadrul educației nonformale aplicate în învățământul primar îmbunătățesc relațiile sociale dintre școlari. La studiu au participat 15 elevi de clasa a IV-a din mediul rural care au participat la diverse activități extracurriculare, realizând diverse sarcini împreună cu colegii. Rezultatele studiului au evidențiat faptul că activitățile extracurriculare realizate în afara cadrului formal dezvoltă abilități sociale, îmbunătățind relațiile sociale dintre aceștia.
Strategii de dezvoltare a abilităților sociale în învățământul tehnologic: Studiu de caz la clasa a IX-a
Prezentul articol analizează importanța competențelor socio-emoționale în procesul de adaptare a elevilor de clasa a IX-a la mediul liceului tehnologic. Într-un context în care piața muncii pune un accent tot mai mare pe soft skills, școala trebuie să integreze strategii de coeziune a grupului. Lucrarea prezintă un studiu de caz bazat pe tehnici de tip ice-breaking și simulări profesionale, demonstrând impactul acestora asupra climatului școlar și a motivației elevilor.
„Sănătatea se învață”: de la informație, la formarea unor obiceiuri durabile în rândul elevilor
Educația pentru sănătate nu mai poate fi privită astăzi ca o componentă secundară a curriculumului școlar, ci ca o necesitate fundamentală într-o societate în care copiii și adolescenții sunt expuși constant unor riscuri legate de alimentație, sedentarism, stres, consum de substanțe sau utilizarea excesivă a tehnologiei.
În experiența mea la clasă, am constatat că informația teoretică, deși importantă, nu este suficientă pentru a produce schimbări reale în comportamentul elevilor. Transformarea cunoștințelor în obiceiuri sănătoase presupune implicare, exercițiu, reflecție și parteneriat între școală, familie și comunitate.
Mai întâi caracterul. Rolul opționalului de Religie în formarea morală a elevilor din ciclul primar și gimnazial
Prezentul articol explorează contribuția disciplinei opționale Religie la dezvoltarea caracterului moral al elevilor din învățământul primar și gimnazial, pornind de la premisa că educația autentică prioritizează formarea virtuților înainte de transmiterea informației. Prin analiza fundamentelor biblice, a modelelor hagiografice și a exemplelor din patrimoniul cultural românesc, studiul argumentează că opționalul de Religie constituie un spațiu pedagogic distinct pentru cultivarea discernământului moral, a responsabilității personale și a valorilor prosociale. Având în vedere contextul contemporan marcat de relativism valoric și presiuni ale culturii performanței imediate, articolul evidențiază relevanța unei abordări educaționale centrate pe formarea caracterului prin intermediul narațiunilor biblice, al reflecției etice ghidate și al modelelor de virtute. Demersul se adresează atât cadrelor didactice care predau Religia, cât și decidenților curriculari interesați de dimensiunea formativă a educației religioase în școala românească.
Despre biserică – Sfântul Igantie Teoforul
Studiul de față propune o incursiune în eclesiologia Sfântului Ignatie Teoforul, episcopul Antiohiei și martir al Bisericii primare, prin analiza epistolelor sale adresate comunităților creștine din Asia Mică. Pornind de la datele biografice ale acestei personalități postapostolice, articolul urmărește să reconstituie, dintr-o perspectivă patristică, doctrina ignaţiană despre Biserică — înțeleasă ca unitate organică a episcopului, preoților, diaconilor și credincioșilor în jurul lui Hristos. Demersul are relevanță directă pentru disciplina Religie în învățământul preuniversitar, oferind profesorilor și elevilor un model de aprofundare a teologiei Bisericii la nivelul izvoarelor primare, în concordanță cu programa școlară și cu formarea identității creștin-ortodoxe a elevilor.
O săptămână de învățare pentru o școală incluzivă
Recent, am avut oportunitatea de a participa la o experiență de mobilitate Erasmus+ transformatoare, axată pe dezvoltarea competențelor sociale și gestionarea climatului școlar. Timp de cinci zile, in cadrul cursului “ From Conflict to Connection: Strategies for Inclusive Classroom” derulat de Asociatia EUducate din Spania, am explorat mecanismele care stau la baza unei comunități educaționale sănătoase, de la empatie la medierea conflictelor.
Educația incluzivă – între diversitate, echitate și inovație pedagogică. Studiu aplicativ interdisciplinar la clasa a III-a (mediul rural)
Prezentul studiu analizează implementarea principiilor educației incluzive într-o clasă a III-a din mediul rural, formată din 16 elevi, dintre care un elev cu cerințe educaționale speciale (dislexie și tulburări de limbaj). Cercetarea valorifică metodologia proiectului interdisciplinar, fișe diferențiate, portofoliul educațional, jocul didactic și utilizarea TIC. Rezultatele indică progres în fluența citirii, creșterea implicării școlare, îmbunătățirea performanțelor și dezvoltarea climatului socio-emoțional pozitiv.