Școala Gimnazială Nr. 29 Galați a organizat, în data de 19 noiembrie 2025, evenimentul „National Awareness Raising Event – G-STEAM CoP”, moment ce marchează lansarea oficială a Comunității de Practică (Community of Practice – CoP) din cadrul proiectului european G-STEAM Academy. Evenimentul a urmărit să introducă profesorii în structura și funcționarea acestei comunități și să faciliteze integrarea lor într-o rețea europeană de colaborare dedicată promovării unei educații STEAM incluzive și sensibile la diversitatea de gen.
Inteligența Artificială ca resursă educațională digitală în educația timpurie. Dezvoltarea limbajului și a exprimării emoționale la preșcolari
Tehnologiile digitale transformă profund modul în care copiii învață, comunică și își exprimă gândurile și emoțiile. În educația timpurie, acestea oferă oportunități valoroase pentru personalizarea învățării, stimularea creativității și dezvoltarea competențelor esențiale pentru secolul XXI. Aplicațiile interactive, platformele de generare vizuală și instrumentele bazate pe inteligență artificială pot sprijini educatorii în crearea unor experiențe de învățare captivante, adaptate nevoilor fiecărui copil. Atunci când sunt integrate cu discernământ și în complementaritate cu relația umană, tehnologiile digitale devin catalizatori ai unei educații incluzive, expresive și relevante.
Utilizarea tehnologiilor digitale în învățământul preșcolar (Studiu)
În ultimele decenii, societatea a trecut printr-o transformare profundă datorită dezvoltării tehnologiei și digitalizării. Aceste schimbări au avut un impact semnificativ asupra educației, determinând apariția unui nou domeniu al pedagogiei – pedagogia digitală. Aceasta urmărește integrarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale în procesul de predare-învățare, cu scopul de a adapta educația la cerințele erei digitale.
De ce mai învățăm programare în era AI? O perspectivă din sala de clasă
În ultimii doi ani, întrebarea pe care o aud cel mai des de la elevii mei nu mai este „La ce îmi folosește programarea în viața de zi cu zi?”, ci „Dacă există ChatGPT și alte aplicații de inteligență artificială care pot scrie cod mai repede decât mine, de ce mai trebuie să învăț programare?”. Este o întrebare perfect legitimă, care reflectă realitatea generației actuale: elevi obișnuiți ca tehnologia să fie rapidă, intuitivă și mereu la îndemână. Pentru mulți dintre ei, AI pare un substitut pentru efort, analiză sau creație. Dar, în același timp, exact această percepție deschide o oportunitate extraordinară de învățare.
Rolul opționalului de matematică în formarea competențelor elevilor de liceu
În contextul reformelor educaționale continue și al cerințelor societății bazate pe cunoaștere, curriculumul școlar trebuie să fie dinamic și adaptabil. Cadrul European de Referință (European Reference Framework) subliniază necesitatea dezvoltării a opt competențe cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Realizarea acestor obiective nu poate fi atinsă exclusiv prin trunchiul comun, rigid și adesea limitat temporal. Aici intervin disciplinele opționale, ca elemente de flexibilizare și personalizare a ofertei educaționale.
Teaching Grammar Inductively: A Step-by-Step Approach
For many decades, grammar instruction has been dominated by the deductive approach, in which teachers present a rule explicitly before asking learners to apply it through controlled practice. While this method is efficient, it often results in superficial learning, with students memorizing rules without fully understanding their use in authentic communication. In contrast, the inductive approach places learners at the center of the discovery process, inviting them to infer rules by examining real examples of language in context. Research in second language acquisition (SLA) has shown that this process can promote deeper learning, learner autonomy, and long-term retention of grammatical structures (Ellis, 2006; Thornbury, 1999).
Utilizarea metodei clasa inversată în orele de biologie
Metodele tradiționale de predare a biologiei se confruntă adesea cu o limitare esențială: timpul insuficient pentru activități experimentale și investigative în cadrul orelor. Clasa inversată oferă o soluție prin redistribuirea strategică a activităților de învățare, permițând transferul achiziției inițiale de cunoștințe în mediul domestic și rezervând timpul prețios din clasă pentru aplicare practică și construcția activă a înțelegerii. Această abordare răspunde nevoii de a transforma ora de biologie dintr-un spațiu predominant expozitiv într-un laborator de investigație și gândire critică.
Informatica în ochii unui licean
Într-o dimineață de miercuri, când sunetul clopoțelului se stinge încet pe coridoarele liceului, iar elevii încă își adună gândurile pentru o nouă zi, sala de informatică începe să prindă viață. Monitoarele se aprind ca niște felinare electronice, scăldând încăperea într-o lumină rece, dar promițătoare.
Pentru un licean, această sală nu este doar un spațiu de învățare; este o poartă către un alt univers — unul construit nu din cărămizi, ci din biți, algoritmi și visuri digitale.
Design Thinking în orele de biologie
Design Thinking este o metodă iterativă, centrată pe utilizator, pentru rezolvarea creativă a problemelor. Se bazează pe cinci etape principale: empatizare, definire, ideație, prototipare și testare. Pune accent pe înțelegerea nevoilor reale, generarea multor idei, construirea de soluții palpabile și validarea lor cu utilizatori reali.
Dimensiunea socio-culturală a comunicării: De la teoria lui Vygotsky la contextul educațional contemporan
Comunicarea umană se dezvoltă în mod fundamental prin intermediul interacțiunilor sociale și este profund modelată de contextul cultural. Pornind de la teoria socio-culturală a lui Vygotsky, care subliniază rolul medierii sociale în formarea funcțiilor cognitive superioare, prezentul articol examinează multiple dimensiuni ale relației dintre cultură și comunicare. Analiza teoretică evidențiază modul în care factori precum statutul socioeconomic, nivelul educațional al părinților, practicile culturale de îngrijire și locația geografică influențează semnificativ dezvoltarea vocabularului și a competențelor lingvistice la copii. Articolul explorează, de asemenea, implicațiile acestor influențe socio-culturale în contextul educațional, acordând atenție particulară comunicării între profesori și părinți, precum și integrării studenților migranți. Prin sintetizarea cercetărilor din domeniu, se demonstrează că înțelegerea dimensiunii socio-culturale a comunicării este esențială pentru dezvoltarea unor practici educaționale eficiente și incluzive, care să țină cont de diversitatea culturală și de particularitățile fiecărui context social.
