Articolul prezintă experiența formativă din cadrul cursului Erasmus+ „All Children are Special: Strategies for Behaviour Management and Optimal Learning for Children with Special Needs”, desfășurat la Malaga, Spania. Analiza urmărește activitățile zilnice, competențele dobândite și relevanța lor în raport cu teoriile și politicile recente din domeniul educației incluzive.
Strategii diferențiate și incluzive la limba și literatura română
Într-o sală de clasă diversă, predarea diferențiată devine instrumentul-cheie pentru a asigura accesul real la curriculum și pentru a valorifica potențialul fiecărui elev. Abordarea pornește de la diagnosticarea formată (profiluri de învățare, interese, ritm) și așteptări clare, apoi oferă trasee variate: sarcini cu niveluri de complexitate diferite, materiale alternative (texte simplificate, hărți conceptuale, înregistrări audio), activități colaborative și opțiuni de produs final (eseu, podcast, poster). Astfel, profesorul de limba și literatura română devine facilitator — proiecte de lectură în grupuri eterogene, ateliere de scriere cu feedback în lanț (peer review), și portofolii electronice permit autoevaluare și progres vizibil pentru elevi.
Importanța educației emoționale în școala modernă
O improvizație academică propice de a fi trecută în CV-ul cuiva, „Școala altfel” poate fi o perioadă bună de a mai aborda cu elevii interesele lor intrinseci. Acum, când deja parcă totul e altfel-timpul, fenomenul globalizării, hedonismul, inter-relațiile (mimesisul) și intra-relațiile (introspecția,anamneza), această nouă provocare a „Școlii altfel” vine cu o intensitate aparte din partea profesorilor care se văd puși în situația de a gestiona și mai multe necunocute ale învățământului românesc. Prin urmare, o nouă planificare: „valorile, imbolduri ale ființei umane” (timp, demnitate, respect, personalitate, capacitatea de a fi tu însuți). Napoleon spunea că „Timpul este o artă”. Arta fiecărui om de a-și negocia ritmul și sensul existențial. Ca să devină o valoare, Timpul trebuie, în primul rând, valorificat. Timp pentru resursele raționale și pentru capacitatea inovatoare de adaptare. Mai departe e valoare. Să fii tu cu timpul tău și cu produsul lui.
Gândirea critică
Gândirea critică este un proces mental complex care implică analiza, evaluarea și sintetizarea informațiilor pentru a lua decizii informate și a rezolva probleme în mod eficient. Această abilitate este esențială în viața de zi cu zi, în educație, în carieră și în interacțiunile sociale. Gândirea critică ne permite să ne distanțăm de prejudecăți, să evaluăm dovezi și să construim argumente solide.
Utilizarea metodelor interactive în dezvoltarea competențelor de comunicare
Interactivitatea este asimilată pedagogiei postmoderne, în opoziție cu pedagogia tradiţională care punea accentul pe transmiterea unilaterală de informaţii de la profesor către elev. Poziţia actuală a copilului în familie, școală, societate nu mai permite tratarea acestuia ca element pasiv, supus în totalitate deciziilor adulților.
Dezvoltarea creativității și a gândirii inovative la elevi la ora de limba și literatura română
Analiza literaturii din perspectiva dezvoltării creativității elevilor presupune o abordare structurată a proceselor de decodificare și interpretare a textului literar. Prin explorarea modului în care cititorul aplică coduri și subcoduri lingvistice pentru a actualiza sensurile discursive, se deschid oportunități pedagogice pentru stimularea gândirii inovative în cadrul orelor de limba română. Romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu, oferă un exemplu relevant pentru această demersul didactic, prin complexitatea structurii sale simbolice și prin modalitățile prin care textul invită la interpretări creative, de la analiza toponimiei ficționale cu valențe mitologice până la descifrarea simbolurilor spațiale ca metafore ale destinului uman. Această perspectivă permite dezvoltarea competențelor de analiză critică și de producere a sensurilor noi, esențiale pentru formarea gândirii creative a elevilor.
Metode didactice tradiționale
Metoda didactică „este o prezență indispensabilă în activitatea de instruire. Metoda reprezintă de fapt un anumit mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare mai mult sau mai puțin dirijată, mergându-se până la una similară aceleia de cercetare științifică, de urmărire și descoperire a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții” (Cerghit, 1976, p.11).
Step into English Using Kinaesthetic Exercises for Effective Language Learning
Kinaesthetic learners absorb information best through active, “hands-on” experiences. Children naturally prefer learning by doing, and engaging their whole body helps them assimilate knowledge more effectively. Teachers should design purposeful, interactive movement activities that engage the entire class, not just kinaesthetic learners. While some educators avoid movement for fear of misbehaviour or noise, integrating it consistently becomes easier and more rewarding over time. After all, children learn through play and movement—it’s a fundamental human need.
Pourquoi utiliser des films en classe? L’exploitation des ressources cinématographiques dans l’enseignement du français
Ces dernières années, l’intérêt pour l’utilisation des films en classe a considérablement augmenté, non seulement comme outil de détente ou de divertissement, mais aussi comme ressource éducative ayant un impact formateur fort. Selon une enquête menée par l’Académie Européenne du Film, auprès d’un échantillon de 342 jeunes issus de 23 pays, 79 % des répondants considèrent le cinéma comme un instrument important dans la création d’un sentiment d’identité européenne. Cette perspective confirme le potentiel du cinéma à transcender les barrières linguistiques et culturelles, devenant ainsi un langage universel de compréhension, d’empathie et de réflexion.
Despre literație
Învățarea este o minunată și captivantă călătorie în lumea cunoașterii, în lumea cărților și a lecturii. Învățarea prin proiecte este eficientă, propune un itinerar transdisciplinar, oferă elevilor un rol activ, participativ și îi sensibilizează totodată pe cei implicați. A învăța împreună este important și apreciat de către elevi, indiferent de vârsta și disciplina pentru care pregătesc proiectele. Învățarea prin proiect oferă elevilor prilej de a fi unii printre alții, este un context potrivit pentru a găsi sens, pentru comuniune și prietenie, sinceritate și bucurie.