Trecerea bruscă la educația online în timpul pandemiei de COVID-19 a scos la iveală provocări semnificative legate de infrastructură digitală, accesul la resurse, competențele digitale ale cadrelor didactice și aplicarea pedagogică a acestora în sistemul educațional românesc. Acest studiu realizează o analiză tematică a zece investigații empirice pentru a identifica și evalua obstacolele recurente cu care s-au confruntat cadrele didactice. Rezultatele indică faptul că adaptarea pedagogică a fost raportată universal ca fiind o provocare esențială, urmată îndeaproape de infrastructură digitală limitată și de gradul de pregătire al profesorilor. Toate categoriile de provocări identificate au fost evaluate constant ca având un impact ridicat asupra rezultatelor educaționale. Studiul evidențiază necesitatea unei investiții sistemice în echitatea digitală, dezvoltarea profesională structurată și strategii pedagogice adaptabile pentru a asigura reziliența în fața viitoarelor perturbări educaționale.
Elevul de azi – digital nativ și orientat spre acțiune
Într-un peisaj educațional în continuă transformare, dezbaterea despre motivația elevilor de a învăța este mai actuală ca oricând. Elevul actual, adesea numit „digital-nativ”, crește într-o lume dominată de tehnologie. Acest mediu a modelat un tipar de gândire și învățare diferit față de generațiile anterioare. Elevii sunt obișnuiți cu feedback rapid, cu acces instant la informație și cu interacțiuni bazate pe scurte explozii de conținut (ex: TikTok, Instagram). Acest model de consum rapid al informației are implicații directe asupra motivației.
Orele remediale obligatorii în învățământul primar – o soluție pripită, fără fundament solid
Acest articol analizează critic introducerea a două ore remediale obligatorii în învățământul primar din România. Sunt prezentate conceptele fundamentale ale educației remediale și principiile care o diferențiază de simpla prelungire a programului școlar. Analiza evidențiază lipsa valorificării experiențelor anterioare (e.g. proiectul ROSE), lipsa formării cadrelor didactice, riscul de supraîncărcare a elevilor și absența unei evaluări de impact. Concluzia subliniază că, fără o viziune pedagogică autentică și adaptată, orele remediale riscă să devină o formalitate administrativă, cu eficiență redusă, care pot compromite această formă de sprijin.
„Falșii prieteni” în limbile engleză și română
Cei doi termeni din componența sintagmei „falși prieteni” apar doar la plural, ceea ce înseamnă că fenomenul are întotdeauna în vedere perechi/grupuri de cuvinte care își au originea în limbi diferite. Melania Roibu a observat punctele comune din definițiile pe care lingviștii le propun pentru această sintagmă: a) falșii prieteni se referă la perechi sau seturi de cuvinte; b) acești termeni provin din limbi diferite; c) sunt foarte asemănători sau chiar identici, în ceea ce privește forma.
Rolul profesorului în educația modernă
Între manuale și table interactive, între lecțiile tradiționale și învățarea online, între exigențele programei și nevoile reale ale elevilor, profesorul din ziua de azi își caută locul și sensul. Acesta nu mai este doar un „transmițător de cunoștințe”, ci un facilitator al învățării, un ghid și un model pentru elevii săi. În rândurile care urmează, voi încerca să surprind principalele roluri ale profesorului în educația modernă și responsabilitatea pe care o resimt personal, ca dascăl aflat în mijlocul acestui proces de transformare.
Teaching English through Activities That Promote Wellbeing
Wellbeing in school is foundational to pupils’ academic and personal development. In Romania, integrating English-language activities not only enhances linguistic skills but also supports emotional health, engagement, and social connectedness. Here are five impactful English-based practices with demonstrated benefits for pupil wellbeing.
Gamificarea învățării în biologie
În ultimii ani, educația a cunoscut transformări semnificative, adaptându-se la nevoile unei generații de elevi familiarizată cu tehnologia și stimulii digitali permanenți. Predarea biologiei implică adesea concepte abstracte, memorarea unor noțiuni științifice sau înțelegerea unor procese complexe, ceea ce poate duce la scăderea interesului și a motivației elevilor. În acest context, gamificarea învățării oferă o soluție inovatoare, utilizând elemente specifice jocurilor – punctaje, niveluri, misiuni, competiții – pentru a transforma procesul educațional într-o experiență interactivă și atractivă. De asemenea, gamificarea favorizează învățarea activă, implicarea cognitivă și dezvoltarea unor abilități esențiale pentru viitorul academic și profesional al elevilor.
Dezvoltarea creativității elevilor prin intermediul softurilor educaționale
În contextul actual al unei societăți aflate într-o continuă schimbare și digitalizare, școala are rolul esențial de a forma elevi capabili să se adapteze la provocările lumii moderne. Un element central al acestei formări este creativitatea, definită ca abilitatea de a genera idei noi, originale și eficiente în rezolvarea problemelor. În același timp, tehnologia informației și comunicațiilor a devenit un instrument indispensabil în procesul instructiv-educativ. Softurile educaționale oferă oportunități multiple pentru dezvoltarea creativității elevilor, stimulând imaginația, gândirea critică și capacitatea de inovare.
Integrarea tehnologiei în orele de limba franceză
Într-o lume în continuă evoluție digitală, tehnologiile informației și comunicării (T.I.C.) joacă un rol esențial în educație, facilitând accesul la resurse, îmbunătățind metodele de predare , sporind interactivitatea dintre profesori și elevi. Învățarea limbilor străine nu face excepție, iar utilizarea T.I.C. în orele de limba franceză devine din ce în ce mai relevantă pentru a sprijini atât profesorii, cât și elevii în procesul educațional.
Bullying-ul la elevii din clasele primare
Bullying-ul reprezintă un fenomen tot mai prezent în școli, chiar de la vârste fragede. În clasele primare, elevii se află într-o etapă de dezvoltare emoțională și socială, iar comportamentele agresive pot avea un impact deosebit asupra stimei de sine și a integrării lor în colectiv. Înțelegerea și prevenirea bullying-ului la această vârstă este esențială pentru a asigura un climat școlar pozitiv.