În contextul educațional actual, dezvoltarea competențelor metacognitive reprezintă un element esențial pentru formarea elevilor capabili să învețe autonom, eficient și reflexiv. Metacogniția se referă la capacitatea celui care învață să fie conștient de propriile procese cognitive, de a le monitoriza și de a le regla în funcție de scopurile propuse. Strategiile metacognitive susțin nu doar performanța școlară, ci și dezvoltarea unei învățări profunde și durabile.
Puncte de vedere privind abordarea materiei la disciplina matematică la clasa a X-a
Predarea matematicii în învățământul preuniversitar românesc se confruntă cu provocări importante, care necesită o reflecție profundă asupra metodologiilor și abordărilor didactice. Prezentul document își propune să analizeze situația actuală a predării matematicii la clasa a X-a, identificând atât punctele forte ale programei în vigoare, cât și necesitatea unor schimbări în direcția conectării mai bune a conținuturilor teoretice cu aplicațiile practice și cu contextul cultural și științific mai larg.
Matematica dincolo de teorie: funcțiile matematice ca produs epistemic în învățământul gimnazial
În procesul educațional actual, una dintre provocările majore ale predării matematicii constă în a le arăta elevilor relevanța reală a conceptelor studiate. De multe ori, funcțiile matematice sunt percepute ca structuri abstracte, greu de conectat cu situații concrete din viața de zi cu zi. Din această perspectivă, învățarea prin proiect reprezintă o oportunitate valoroasă de a transforma matematica într-un instrument de explorare, analiză și înțelegere a realității.
Arhitecții viitorului: De la piese de LEGO la roboți autonomi. O călătorie europeană prin eTwinning
Laboratorul de informatică a prins o nouă viață: zgomotul pauzelor a lăsat loc sunetului specific al pieselor de LEGO și ritmului tastaturilor pe care prind contur primele linii de cod în Scratch. Elevii clasei a VIII-a au acceptat provocarea proiectului internațional eTwinning, Code Week Every Week, pornind într-o călătorie digitală alături de parteneri din Grecia, Suedia, Tunisia, Italia și Spania. Dincolo de tehnologie, această experiență a devenit un exercițiu de sincronizare și colaborare între minți creative unite de un scop comun.
Relația profesor-elev. Profesorul – un camarad?
Relația dintre profesor și elev reprezintă fundamentul oricărui demers educațional autentic. Aceasta nu poate fi înțeleasă ca o simplă interacțiune formală, ci ca o unitate funcțională, în care fiecare dintre cei doi termeni își definește rolul în raport cu celălalt. Profesorul și elevul nu pot exista independent în cadrul procesului de învățare, iar relația lor se manifestă întotdeauna în interiorul unui sistem social organizat, precum școala.
Reziliența în mediul educațional
Conceptul de reziliență a atras interes în multe domenii în ultimii ani, totuși natura sa interdisciplinară a condus la apariția a numeroase definiții, interpretări și abordări de măsurare. Din acest motiv, nu există încă o înțelegere universal acceptată între discipline sau domenii. Este un concept complex, explicat în prealabil ca proces prin care o persoană gestionează optim resursele individuale și sociale de care dispune, capacitate care să-i permită, în continuare, adaptarea. Accentul trebuie pus pe explorarea aspectelor metodologice, a definirii cu precizie a indicatorilor și atributelor rezilienței precum și pe mai buna înțelegere a variațiilor de interpretare a conceptului de reziliență, în general.
Îndrumător de suflet privind sănătatea mintală a copiilor noștri
În calitate de profesor și diriginte, în ultimii ani am fost martor tot mai des la frământările și întrebările sincere ale părinților legate de starea emoțională a copiilor lor. Discuțiile cu părinții au scos la iveală dorința lor firească de a-și proteja copiii, dar și sentimentul de neputință în fața unor provocări emoționale tot mai complexe. De asemenea, am întâlnit copii care, dincolo de rezultatele școlare și performanțe, poartă în suflet nesiguranțe, stări de izolare, chiar anxietate și o nevoie profundă de a fi înțeleși.
Metoda Montessori – o alternativă educațională
Intenția Mariei Montessori nu a fost aceea de a îmbunătăți școala, obiectivul său a fost acela de a descoperi legile care guvernează dezvoltarea psihicului uman pentru a ajuta la evoluția gândirii în același mod în care cunoașterea legilor dezvoltării fizice a făcut posibilă realizarea progreselor în domeniul medicinei și al igienei. Maria Montessori își dorește să înțeleagă ce implicații ar putea avea în educație cunoștințele științifice referitoare la psihicul uman. Obiectivul său era clar definit: să ofere copilului un loc în care se respectă legile naturale ale dezvoltării sale pentru a-l susține cât mai bine, un loc în care nevoile sale profunde să nu fie neglijate.
Metode de motivare și învățare activă la gimnaziu. Studiu de caz: concursul Kedamate
În contextul educațional actual, profesorul se confruntă tot mai des cu provocarea de a menține atenția și motivația elevilor pe parcursul orei. Ritmul alert al societății, accesul facil la tehnologie și diversitatea nivelurilor de pregătire impun utilizarea unor metode didactice care să transforme elevul din simplu receptor de informații în participant activ la procesul de învățare. În acest sens, metodele de învățare activă și strategiile de motivare joacă un rol esențial în formarea competențelor și în crearea unui climat educațional pozitiv.
Vlogul Păpușile Curioase – educație nonformală și dezvoltarea competențelor prin teatrul de animație și creație digitală
În contextul transformărilor sociale și tehnologice accelerate, educația este chemată să își extindă aria de acțiune dincolo de cadrul formal, oferind elevilor contexte de învățare flexibile, relevante și adaptate realității contemporane. În acest sens, educația nonformală completează demersul școlar tradițional prin activități centrate pe experiență directă, explorare, creativitate și participare activă, favorizând dezvoltarea integrală a personalității copilului și stimulând motivația intrinsecă pentru învățare. Teatrul de animație, prin dimensiunea sa ludică, expresivă și simbolică, reprezintă un instrument educațional valoros, capabil să stimuleze imaginația, creativitatea, comunicarea și cooperarea.
