Așa cum pentru o activitate fizică este nevoie de o încălzire și o pregătire a corpului pentru sarcina ce urmează, și în cazul cititului e nevoie de o pregătire a minții pentru a citi, pentru a înțelege cât mai bine textul citit. De altfel, în contextul civilizației și culturii de astăzi, contactul cu textul literar nu mai este pentru lector o întâlnire nepremeditată; el este – după cum afirmă Paul Cornea în „Introducere în teoria lecturii” – „mai totdeauna mediat de opinii, impresii, puncte de vedere sugerate de ceilalţi ori induse prin observarea nemijlocită a ambalajului (titlu, coperta, semnalmente de gen etc.) şi a vecinătăţilor (locul textului în raport cu altele)”. În opinia aceluiași autor, prelectura deţine câteva aspecte principale, începând cu informaţiile indirecte ce pot fi grupate sub denumirea de „rumoare” şi continuând cu informaţiile direct induse de cititor din examenul „ambalajului, vecinătăţilor, titlului, discursului de escortă”.
Cartea virtuală, versiunea electronică a cărții tradiționale
Cartea este considerată, din cele mai vechi timpuri, o modalitate revoluționară de transmitere a informațiilor și a ideilor. Fără existența cărților, omenirea ar fi rămas probabil la stadiul de comunicare prin intermediul picturilor și simbolurilor rupestre sau inscripționate pe papirusuri. Această modalitate extraordinară de păstrare a informațiilor a fost și este în continuare capabilă să transforme și să surprindă ființa umană în cele mai variate moduri: aceasta poate să ofere învățăminte, cunoștințe, informații, dar poate fi de asemenea generatoare de emoții de toate tipurile.
Apprendre en s’amusant: les jeux comme outils de révision en classe de FLE
L’apprentissage d’une langue étrangère peut parfois sembler fastidieux pour les élèves, surtout lorsqu’il s’agit de révisions. Afin de rendre ce processus plus attrayant et motivant, les enseignants peuvent intégrer des activités ludiques dans leur pratique. Les activités ludiques ne devraient pas être considérées uniquement comme de simples instants de détente, des moments en fin de cours ou comme récompense pour des élèves sages. Leur rôle essentiel est d’offrir aux apprenants l’opportunité d’utiliser le vocabulaire et les structures étudiés de manière guidée, mais cette fois de façon libre, personnelle et créative.
Metode de predare a limbii engleze în liceul tehnologic
Învățarea limbii engleze în liceul tehnologic reprezintă o provocare educațională specifică deoarece elevii nu urmează doar traseul general de formare teoretică, ci se concentrează și pe competențe tehnice și profesionale. Această dublă orientare impune o abordare pedagogică diferențiată, care combină teoria cu aplicarea practică, stimulează motivația elevilor și îi pregătește pentru cerințele pieței muncii. În plus, limba engleză nu mai este doar un obiect de studiu, ci un instrument esențial de comunicare profesională cu acces la informațiile de specialitate.
Ways of Expressing Modality in English and Romanian
Modality as part of language is an extremely complex phenomenon because the concept of modality includes attitudes which are similar to, but not identical with the logical modality. It includes feelings and emotions as well as other concepts that do not exist in modal logic. If we want to draw a parallel between English and Romanian, choosing as a starting point the Romanian language, we shall observe that there are some „problems” concerning the expression of modality by different moods and verbal tenses in Romanian and the possibility of achieving some firm equivalents in English.
Redactarea de texte ca spațiu de exprimare a interculturalității la orele de limba și literatura română în gimnaziu
Redactarea, ca formă de expresie personală și intelectuală, oferă oportunități valoroase pentru dezvoltarea competenței interculturale în rândul elevilor. Prin scris, elevii nu doar că își exprimă ideile, ci pot reflecta asupra propriei identități, pot descoperi alte perspective culturale și pot exersa empatia și gândirea critică în raport cu „celălalt”. În contextul orei de limba și literatura română, redactarea se poate transforma într-un instrument pedagogic de apropiere de valorile diversității, ale toleranței și ale dialogului intercultural, dacă este susținută de strategii didactice bine gândite și de un climat favorabil exprimării libere (Honor, 1996).
În acest articol, voi prezenta câteva activități specifice domeniului Redactare din programa de limba și literatura română pentru gimnaziu prin care se poate dezvolta competența interculturală.
Rolul motivației în școală
Nu este suficient ca scopul unei activități să fie clar, corect și riguros formulat pentru ca ea să se desfășoare normal și mai ales eficient. Dacă lipsește stimularea și susținerea energetică în vederea realizării scopului, activitatea nu va putea fi dusă la îndeplinire. Chiar dacă persoana dispune de instrumente intelectuale bine dezvoltate (o bună percepție și memorie, o gândire flexibilă, o imaginație bogată), dar nu este împins, determinat de ceva pentru a învăța, munci sau crea, el nu va obține performanțele dorite. Așadar, activitatea umană, pe lângă stabilirea precisă a scopului, pe lângă punerea în disponibilitate a tuturor instrumentelor necesare realizării ei (motivație, priceperi, deprinderi, aptitudini), trebuie să facă apel și la o serie de factori cu rol de stimulare și activare, de sensibilizare selectivă și imbold, care sunt încadrați în noțiunea de motivație.
Cum îți poți optimiza propria învățare?
Dragi elevi ai erei digitale, poate că de-a lungul anilor de școală ați simțit că vă pierdeți interesul, curiozitatea sau motivația de a continua să acumulați cunoștințe, deprinderi și abilități. Totuși, aceste experiențe reprezintă resurse esențiale pentru a vă atinge obiectivele și pentru a construi drumul vostru în viață.
O oportunitate de transformare a educației
Societatea se află într-o continuă transformare tehnologică, iar elevii noștri, „nativi digitali” prin excelență, ne solicită, zi de zi, să ne adaptăm la un nou mod de a gândi și de a interacționa. Cursul de formare „Pedagogia în lumea digitală”, finalizat recent și susținut cu profesionalism de formatorul Hăinaru Leonard Haralambie, a reprezentat pentru mine o călătorie de învățare esențială, un ghid practic pentru a naviga eficient în acest nou peisaj educațional, centrat pe dezvoltarea competențelor digitale (DigCompEdu).
Formarea cadrelor didactice prin proiectele Erasmus+
Proiectele Erasmus+ derulate în ultimii patru ani, în Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Târgoviște, au permis cadrelor didactice atât participarea la cursuri de formare, cât și la programe de job-shadowing, ce au vizat formarea și dezvoltarea profesională a acestora. Pe de-o parte, acestea au urmărit dobândirea de competențe pedagogice în vederea creșterii calității actului educațional, precum și asimilarea unor tehnici moderne, inovative, în ceea ce privește abordarea individualizată a elevilor. Pe de altă parte, activitățile au avut ca finalitate îmbunătățirea tehnicilor de planificare strategică a profesorilor și gestionarea resurselor, având drept consecință dezvoltarea instituțională, dar și dezvoltarea de instrumente și strategii, adaptate la noile cerințe europene, atât în vederea îmbunătățirii și evaluării calității în liceul nostru, cât și în vederea colaborărilor viitoare cu alte instituții școlare europene.
