Învățarea remedială reprezintă un instrument esențial în ciclul primar, prin care elevii care întâmpină dificultăți în acumularea cunoștințelor și competențelor pot recupera lacunele și își pot dezvolta abilitățile necesare pentru succesul școlar. Tema „De la dificultate la reușită” subliniază importanța sprijinului individualizat și a metodologiilor adaptate nevoilor reale ale elevilor. În contextul actual, marcat de diversitate educațională și ritmuri diferite de învățare, intervenția timpurie devine un factor determinant al succesului școlar. Învățarea remedială devine astfel un instrument pedagogic strategic, menit să transforme dificultatea într-o oportunitate de progres. Prin intervenții diferențiate și adaptate, cadrul didactic susține formarea competențelor de bază și consolidarea încrederii elevului în propriile capacități.
Educația ecologică – exemple de bună practică
Primordiale în formarea deprinderilor de protecție a mediului sunt deplasările, plimbările în natură, altfel spus călătoriile la fața locului, pe teren. Natura este asociată fără dubii, prin definiție, cu verdele deoarece acestea culoare domină și simbolizează (re)nașterea acesteia, fiind culoare specifică primăverii când totul se reîntoarce la viață.
Proiecte de colaborare la ora de istorie
La ora de istorie, proiectele de colaborare permit aplicarea directă a principiilor formulate de Vîgotski, Piaget și Freire, transformând ora într-un mediu activ, reflexiv și democratic. Predarea istoriei nu se rezumă la transmiterea unor evenimente și date, ci presupune înțelegerea proceselor, interpretarea surselor și formarea unei gândiri istorice critice – obiective ce pot fi atinse eficient prin activități colaborative.
Studiu privind corelarea antrenamentului funcțional și a inteligenței emoționale în cadrul orelor de educație fizică la ciclul gimnazial
Educația fizică în ciclul gimnazial nu se limitează doar la dezvoltarea calităților motrice și la însușirea deprinderilor motrice de bază. În contextul noilor orientări educaționale, este necesară o abordare integrată, care să vizeze atât componenta fizică, cât și cea psihologică și emoțională a elevului.
„Better Together” – împreună pentru o școală fără bullying
În perioada noiembrie 2025 – februarie 2026, elevii clasei a II-a A, de la Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, coordonați de prof. înv. primar Aurelia Ionescu, au participat la proiectul educațional internațional „Better Together”, desfășurat pe platforma europeană eTwinning. Proiectul a reunit membri din șase țări europene – Turcia, România, Croația, Lituania, Polonia și Luxemburg – și a implicat elevi cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani. Scopul principal al inițiativei a fost creșterea gradului de conștientizare asupra fenomenului de bullying între colegi, dezvoltarea empatiei și promovarea unui climat școlar bazat pe respect, cooperare și solidaritate.
Storytelling – strategie educațională de gestionare a bullyingului în învățământul preșcolar
În contextul educației timpurii, dezvoltarea competențelor socio-emoționale reprezintă o condiție esențială pentru prevenirea comportamentelor agresive și pentru formarea unor relații interpersonale sănătoase între copii. Bullyingul, deși asociat frecvent nivelurilor școlare superioare, își manifestă forme incipiente încă din perioada preșcolară, prin excludere socială, tachinare repetată sau comportamente de dominare. Prezentul eseu analizează rolul storytellingului ca strategie educațională eficientă în gestionarea și prevenirea bullyingului la nivelul grupei de preșcolari. Pornind de la perspective psihopedagogice contemporane, articolul evidențiază modul în care narațiunea facilitează dezvoltarea empatiei, autoreglarea emoțională și interiorizarea valorilor sociale. Sunt prezentate valențele formative ale storytellingului, strategiile de aplicare în activitatea didactică și rolul educatorului în construirea unui climat educațional sigur și incluziv. Rezultatele cercetărilor din domeniul educației timpurii susțin faptul că utilizarea sistematică a poveștii contribuie la reducerea comportamentelor agresive și la consolidarea comportamentelor prosociale, transformând storytellingul într-un instrument pedagogic valoros pentru managementul relațiilor sociale în învățământul preșcolar.
Inteligența artificială, utilizare etică, responsabilă și eficientă în educație
Utilizarea AI în educație este o realitate care, dacă este gestionată corect, poate personaliza învățarea și deschide noi orizonturi de cunoaștere.Inteligența artificială nu este o „mașină de răspunsuri” sau un oracol, nu este un substitut pentru intelectul uman, ci un instrument care necesită ghidare precisă, verificare riguroasă și responsabilitate umană.Printr-o metaforă poate fi privită ca un „partener de dialog” sau ca un „asistent de cercetare junior”.Asemenea unui asistent, poate executa sarcini, poate aduna informații și poate sugera idei, dar gândirea critică, validarea faptelor și originalitatea creației finale rămân în totalitate în sarcina utilizatorului.Valoarea sa în educație depinde în totalitate de modul în care este utilizată.Ca orice instrument, AI-ul poate fi folosit pentru bine sau rău.
GeoGebra: Puntea digitală între abstract și vizual în studiul geometriei
Într-o eră a digitalizării accelerate, educația matematică traversează o transformare profundă. Geometria, disciplina care solicită cel mai mult vederea în spațiu și rigoarea logică, a fost adesea percepută de elevi ca fiind aridă sau greu de vizualizat pe tabla clasică. Apariția software-ului GeoGebra a marcat însă o revoluție în sala de clasă, transformând teoremele statice în experimente dinamice.
Acest articol explorează modul în care GeoGebra reușește să „împrietenească” elevii cu geometria, oferind cadrelor didactice un instrument versatil care îmbină geometria, algebra și calculul numeric într-o singură interfață intuitivă.
Temele pentru acasă – provocarea educației în era „nativilor digitali”
În contextul societății contemporane, profund marcată de digitalizare, procesul educațional se confruntă cu transformări semnificative. Aceste schimbări au influențat în mod direct domeniul educației, determinând apariția unor noi forme de predare, învățare și evaluare. Educația digitală, definită prin utilizarea tehnologiilor informaționale și a mediilor online în procesul educațional, a devenit o componentă esențială a sistemelor de învățământ moderne.
Abordare inovatoare a teatrului sorescian. Dimensiuni intertextuale și existențiale în Iona, de Marin Sorescu
Marin Sorescu (1936–1996) rămâne una dintre figurile emblematice ale literaturii române postbelice, afirmându-se deopotrivă ca poet, prozator şi dramaturg cu o viziune artistic-filosofică distinctă. În peisajul teatral european al deceniului al şaptelea, marcat de reverberaițile absurdului ionescian şi beckettian, Sorescu reuşeşte să construiască un univers dramatic inconfundabil, în care umorul negru, mitul şi interogația existențială se împletesc organic. Trilogia „Setea muntelui de sare”, din care face parte Iona (1968), alături de Paracliserul (1970) şi Matca (1973), reprezintă vârful de lance al acestei formule dramaturgice originale.
