The ability to use complex language is not only one of the things that makes us unique as a species, but it is also what contributes to shaping our linguistic and social identity. During social interaction, particularly in the process of communicating with the others, we adopt certain attitudes and social roles, make linguistic and stylistic choices, express different points of view about the world, all of which enable us to present different aspects of our personality and a different “face” (in Goffman’s terminology) each time we interact. As a product of linguistic interaction, this identity keeps changing according to the various images that we project at different times while communicating. The fact that we are the “creators” of our own identities gives us power, but it also places us under the responsibility of making socially-informed linguistic choices.
Împreună pentru cei mici: Strategii educaționale și parteneriat cu familia în adaptarea copilului la grădiniță
Intrarea copilului în grădiniță marchează debutul educației instituționalizate și reprezintă un moment de schimbare majoră atât pentru copil, cât și pentru familie. Separarea de mediul familial, interacțiunea cu persoane necunoscute și adaptarea la un program structurat pot genera emoții intense, precum anxietatea, nesiguranța sau teama de necunoscut.
Strategii educaționale de adaptare a copilului de grădiniță la viața de școlar
Tranziția copilului de la grădiniță la școală reprezintă una dintre cele mai importante etape din parcursul său educațional. Această perioadă marchează trecerea de la un mediu preponderent ludic, flexibil și centrat pe joc, la un cadru mai structurat, cu cerințe academice clare, reguli stricte și așteptări crescute în ceea ce privește autonomia și responsabilitatea copilului. Pentru mulți copii, această schimbare poate genera emoții intense, precum anxietate, nesiguranță sau teamă de necunoscut.
Importanța proiectării activității pentru consiliere și orientare la elevii de clasa a II-a
Activitățile de consiliere și orientare la clasa a II-a se desfășoară într-un cadru organizat, având ca scop sprijinirea dezvoltării armonioase a elevilor, adaptarea lor la mediul școlar și consolidarea relației școală–familie. La această vârstă, consilierea are un caracter preventiv, formativ și educativ, fiind centrată pe nevoile emoționale, sociale și comportamentale ale copiilor. În literatura de specialitate există preocupări de a găsi acele argumente care să sprijine existenţa programelor de consiliere a părinţilor.
Jocurile dinamice – mijloace eficiente de însușire a conținuturilor specifice jocului de fotbal în învățământul primar
Educația fizică școlară ocupă un loc esențial în dezvoltarea armonioasă a copilului, având rolul de a contribui atât la formarea capacității motrice, cât și la dezvoltarea componentelor psihice, afective și sociale ale personalității. În acest context, jocurile de mișcare, denumite și jocuri dinamice, reprezintă unele dintre cele mai eficiente mijloace de realizare a obiectivelor educației fizice, datorită caracterului lor atractiv, accesibil și formativ.
Arta și mișcarea în lumea științelor. Elemente suport pentru un curriculum opțional
Prezentul articol fundamentează curricular disciplina opțională integrată „Arta și mișcarea în lumea științelor”, destinată elevilor de clasa a V-a. Pornind de la necesitatea transdisciplinarității în educația contemporană, opționalul propune o abordare inovatoare care valorifică interfața dintre științe, arte și tehnologie pentru dezvoltarea competențelor cheie ale secolului XXI. Structura curriculară detaliată include șase grupe de competențe specifice – de la competențe științifice și de investigare până la gândire critică și responsabilitate civică – operaționalizate prin conținuturi integrate și activități de învățare bazate pe proiect. Strategiile pedagogice promovate (învățare prin investigație, atelier creativ, documentare multimodală) răspund cerințelor curriculare moderne privind activizarea elevilor și dezvoltarea capacității de transfer al cunoștințelor. Sistemul de evaluare formativă și sumativă, centrat pe portofoliu și rubrici, asigură monitorizarea progresului în multiple dimensiuni: rigoare științifică, creativitate artistică, colaborare și reflecție metacognitivă.
Proiectarea didactică a integrării literar-artistice în era digitală
Există o apropiere firească între literatură, artă și tehnologiile digitale, chiar dacă în școală această legătură nu este întotdeauna valorificată conștient. Literatura și arta au lucrat dintotdeauna cu forme, imagini, voci și emoții, iar mediul digital nu face decât să extindă aceste posibilități de expresie și interpretare. Din acest motiv, integrarea literar-artistică în contexte digitale nu ar trebui privită ca o concesie făcută modernității, ci ca o continuitate firească a modului în care oamenii construiesc sens.
The Communicative Approach in English Language Teaching
Through the framework of the evolution of language teaching approaches, one can observe the progressive development of both theoretical and pedagogical practices, which have given rise to key methodologies and foundational principles. In recent decades, there has been a marked transition from teacher-centered instruction to learner-centered approaches. Contemporary communicative methodologies increasingly integrate receptive and productive skills, employing authentic materials, technological resources, and contextually realistic tasks. These methodologies are complemented by carefully designed strategies and practical activities that facilitate the teaching of core language structures while fostering meaningful and functional language use.
The impact of Artificial Intelligence on teaching practices
Artificial Intelligence (AI) has become one of the most influential technological developments of the 21st century, even in education. In teaching practices, AI is reshaping how teachers plan lessons, deliver instruction, assess learners, and interact with students.
Cum pregătim elevii de azi pentru profesii care vor apărea în 2040?
Lumea contemporană traversează o perioadă de transformări radicale care afectează toate sferele existenței umane, de la știință și tehnologie la medicină și educație. Această revoluție globală impune o reconsiderare fundamentală a modului în care percepem inteligența și creativitatea umană, precum și a metodelor prin care pregătim generațiile viitoare pentru provocările unei lumi în continuă schimbare. În acest context, sistemele educaționale se confruntă cu o dilemă majoră: cum să pregătească elevii de astăzi pentru profesii și ocupații care încă nu există, dar care vor fi realitatea anului 2040? Această problemă centrală evidențiază necesitatea unei transformări paradigmatice în educație, care să depășească modelele tradiționale centrate pe transmiterea de informații și să se orienteze către dezvoltarea capacităților creative și a gândirii holistice.