Contemporary education is undergoing an accelerated process of transformation driven by the development and integration of emerging technologies across multiple sectors of society. In educational contexts, these technologies extend beyond the digitalization of instructional tools, influencing the structure of teaching, learning, and assessment processes, as well as redefining the traditional roles of teachers and learners. This article examines the concept of emerging technologies from a pedagogical perspective, highlighting their implications for educational practice and the necessity of a critical and reflective approach by educators. Particular attention is given to the relationship between artificial intelligence, digital learning environments, and teachers’ professional competences, with the aim of supporting a responsible and pedagogically grounded integration of these technologies in education.
Tăcerea funcțională și vorbitul cu sens în lecțiile de educație fizică (Studiu)
„Puterea de a păstra tăcerea într-o lume în care se vorbește prea mult” este o carte de dezvoltare personală scrisă de Dan Lyons, publicată în 2023. Autorul, cunoscut pentru stilul său direct și plin de umor, pornește de la o idee simplă dar puternică: într-o societate zgomotoasă și hipercomunicată, cei care știu când să tacă dețin un avantaj real.
Le thème du regard – hypostases simenoniennes
Cet article propose une analyse comparative du motif du regard dans deux romans de Georges Simenon – Les fiançailles de M. Hire et Le petit saint – dans une perspective didactique visant l’enseignement de la littérature francophone. En explorant les hypostases antithétiques du regard (surveillance et voyeurisme versus contemplation esthétique), cette étude démontre comment l’analyse d’un élément narratif récurrent peut développer chez les apprenants des compétences d’analyse textuelle approfondie et de lecture critique. L’approche méthodologique s’appuie sur les travaux de Daniel Laroche et Philippe Hamon concernant l’esthétique de la vision et la valeur évaluative du regard. Au-delà de l’intérêt littéraire intrinsèque, cette analyse offre aux enseignants un modèle d’étude systématique d’un motif narratif, permettant aux élèves de dépasser la lecture superficielle pour accéder à une compréhension structurelle et symbolique du texte littéraire. La comparaison des deux œuvres favorise le développement de la pensée analytique et de la capacité à identifier les variations fonctionnelles d’un même élément dans des contextes narratifs différents.
Studiu privind importanța momentului de prelectură în receptarea textului epic, în ciclul gimnazial
În didactica modernă, lectura este concepută ca un proces complex de construire a sensului, care nu vizează doar lectura și lecturile sucesive, ci presupune, în mod firesc, etapa de prelectură și de postlectură. Momentul de prelectură ocupă un loc esențial, având rolul de a pregăti elevul pentru întâlnirea cu textul literar, de a facilita accesul la universul epic și de a contribui la formarea unei atitudini active față de lectură. Studiul de față își propune să evidențieze importanța momentului de prelectură în receptarea textului epic și să sublinieze rolul acestuia în dezvoltarea competențelor de lectură.
Formarea competențelor civice și sociale prin jocuri educative. Mini-ghidul Joacă-te, gândește, verifică!
În perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2027, Școala Gimnazială Viișoara, din județul Cluj, implementează proiectul Together4Europe, finanțat de Comisia Europeană prin programul Jean Monnet Actions in Other Fields of Education and Training – Learning EU Initiatives. Proiectul beneficiază de o finanțare totală de 22.000 de euro și este coordonat de o echipă formată din 11 cadre didactice.
Maria Montessori și muzica – o pedagogie a sensibilității și a disciplinei interioare
Există profesori care predau conținuturi și profesori care modelează caractere. Maria Montessori a aparținut celei de-a doua categorii. Deși numele ei este asociat, în mod obișnuit, cu educația timpurie și cu materialele didactice specifice, impactul concepției montessoriene depășește cu mult granițele unei metode aplicate în grădiniță. Pentru profesorul de educație muzicală, pedagogia Montessori oferă o cheie subtilă de înțelegere a formării artistice: muzica nu se predă, ci se descoperă; nu se impune, ci se interiorizează.
A preda cu inima…
Într-o epocă marcată de digitalizare accelerată, de algoritmi și de o goană permanentă după rezultate cuantificabile, școala riscă să devină un mecanism rece de procesare a informației. În acest context, conceptul de „a preda cu inima” nu este doar o metaforă poetică, ci devine o necesitate imperativă pentru supraviețuirea spiritului uman în educație. A preda cu inima înseamnă a înțelege că, înainte de a fi un transmițător de cunoștințe, profesorul este un arhitect de suflete. Ion Creangă spunea: „Școala este fabrica de oameni, iar dascălul este meșterul care îi formează” , iar Mihai Eminescu: „Omul nu este ceea ce se naște, ci ceea ce educația îl face să devină.”. Așadar, vorba lui Platon, „educația este modelarea caracterelor”.
Directorul de școală în contemporaneitate – lider educațional, manager strategic și formator de conștiințe
În societatea contemporană, directorul de școală nu mai este doar un administrator al documentelor și al fluxurilor instituționale, ci devine un veritabil lider educațional, un manager strategic și un reper moral pentru comunitatea școlară.
Studiu privind rolul jocului didactic în formarea gândirii critice prin argumentare orală, la clasa a V-a
Disciplina „Gândire critică și drepturile copilului” oferă numeroase contexte autentice pentru dezvoltarea competenței de argumentare orală, deoarece pornește de la situații reale din viața elevilor: relațiile în familie și la școală, folosirea internetului, exercitarea drepturilor, asumarea responsabilităților, respectarea regulilor, gestionarea conflictelor, manifestarea valorilor, precum: respectul, toleranța, empatia etc. La clasa a V-a, elevii exprimă opinii spontane în legătură cu astfel de aspecte, însă acestea sunt adesea formulate sumar, incomplet (Nu e corect…, Așa cred eu…), fără justificări. Prin urmare, este necesară ghidarea elevilor spre construirea conștientă a unui argument oral simplu și coerent, prin strategii accesibile și situații concrete.
Olimpiada de Lingvistică „Solomon Marcus” – repere cognitive și impresii într-un timp al regăsirii
De multe ori, gândurile noastre se împletesc într-o pânză deasă, misterioasă, care ne captivează ulterior și ne minunăm de rezultatul propriilor gânduri. Dar cum procedăm ca această pânză să nu se rupă, să fie rezistentă la toate schimbările care apar? Prin muncă și prin receptivitate la nou, pânza aceasta a cunoașterii și a descoperirii continue trebuie întreținută, trebuie consolidată pentru a susține profilul unui om bine format, bine instruit, flexibil, ager, rezistent la stres și capabil de performanță. Iar rolul profesorului este de a-i ajuta pe elevi să-și țeasă propria pânză, îndrumându-i să-și șlefuiască mereu gândurile, să-ți antreneze gândirea, să gândească peste barierele neputinței și ale rutinei.