À l’ère du numérique, les Technologies de l’Information et de la Communication pour l’Enseignement (TICE) occupent une place centrale dans l’enseignement-apprentissage des langues étrangères. Au collège, l’intégration des outils numériques dans les cours de français langue étrangère (FLE) contribue non seulement à motiver les élèves, mais aussi à diversifier les méthodes pédagogiques, en favorisant l’interaction et l’autonomie des apprenants.
Le parler des métiers (Étude de spécialité)
L’objet de cet étude nous a été suggéré par l’apparition d’un dictionnaire spécial, Le parler des métiers, dictionnaire thématique et alphabétique, paru à Paris, aux Éditions Robert Laffont, en 2002. L’auteur Pierre Perret, après un travail laborieux qui lui coûta douze ans de recherche, nous fait découvrir un nombre impressionnant de mots et de locutions ayant comme référent diverses notions, pratiques et connotations des métiers qu’une personne, qui n’en fait partie, aurait des difficultés à comprendre. Ces mots, locutions, sigles et abréviations qui constituent la matière du dictionnaire font partie, plus ou moins, du vocabulaire commun, de tous les jours, mais ils ont des acceptions différentes. Ils se révèlent donc rarement plats, le plus souvent, étant marqués d’un coup de génie linguistique digne d’un littéraire.
Arta povestirii, metodă interactivă în arta educației
Unul dintre principalele obstacole ale educației moderne este dificultatea de a menține copiii implicați emoțional în procesul de învățare. Acest aspect influențează negativ motivația, interesul și dezvoltarea socio-emoțională a acestora, limitându-le potențialul de creștere personală.
Un mediu sustenabil – responsabilitatea noastră pentru viitor
Trăim într-o lume frumoasă, plină de păduri verzi, ape curate, animale și plante minunate. Totuși, în ultimii ani, natura a început să sufere din cauza activităților oamenilor. Pădurile dispar, aerul este poluat, iar apele sunt murdare. În ultimele decenii, omenirea s-a confruntat cu numeroase probleme de mediu: poluarea aerului și a apelor, defrișări masive, schimbări climatice, dispariția speciilor de animale și plante. Toate acestea sunt rezultatul unui consum exagerat de resurse naturale și al unui stil de viață nesustenabil. Dacă dorim să trăim într-o lume curată și sănătoasă, este timpul să ne schimbăm comportamentul și să construim un mediu sustenabil – un mod de viață în care ne îngrijim de natură, de resurse și de viitorul planetei.
Rolul educației antreprenoriale la tineri
Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, în care tehnologia, globalizarea și competiția economică se intensifică de la o zi la alta, educația antreprenorială devine o componentă esențială a formării tinerilor. Dacă în trecut accentul în școală era pus aproape exclusiv pe transmiterea de cunoștințe teoretice, astăzi este din ce în ce mai evident faptul că elevii au nevoie și de dezvoltarea unor competențe practice, creative și sociale, care să le permită să se adapteze rapid la noile cerințe ale pieței muncii. Educația antreprenorială nu înseamnă doar pregătirea pentru a deveni patroni sau oameni de afaceri, ci reprezintă un proces de dezvoltare personală prin care tinerii învață să fie independenți, să își asume riscuri calculate, să își pună în valoare ideile și să caute soluții inovatoare la problemele din jurul lor.
Dezvoltarea creativității elevilor
Creativitatea elevilor este condiționată în primul rând de părinți și de cadrele didactice. În al doilea rând, de componentele de care copilul are nevoie ca să creeze. Creativitatea unui copil într-un anumit domeniu, de exemplu disciplina limba și literatura română, depinde de trei componente deprinderi specifice domeniului respectiv, deprinderile de lucru și de gândire creativă și motivația intrinsecă. Analizând aceste trei componente, reiese că mediul social este acela care dă startul în creativitatea elevilor deoarece din mediul social elevii sunt motivați să rezolve sarcina dată. Pentru a rezolva sarcina, elevii pun în aplicare deprinderile specifice, de bază învățate la disciplina căreia aparține sarcina precum și deprinderile de lucru și de gândire creativă.
Profesorul – facilitator al competențelor civice și sociale
Școala de astăzi are un rol esențial în pregătirea elevilor nu doar pentru examene, ci și pentru viață. Printre competențele de bază pe care trebuie să le formăm se numără și cele civice și sociale – abilități fără de care tinerii nu pot deveni cetățeni activi, responsabili și implicați în comunitate. Profesorul este cel care face posibil acest proces, acționând ca un facilitator al învățării și dezvoltării personale.
Comunicarea nonviolentă
Comunicarea face parte din viața fiecăruia dintre noi și reprezintă mijlocul prin care ne exprimăm gândurile, emoțiile și nevoile. Modul în care alegem să comunicăm are un impact direct asupra relațiilor cu ceilalți. De multe ori, conflictele dintre oameni nu apar neapărat din cauza unor probleme majore, ci din cauza felului în care ne adresăm unii altora. Din acest motiv, comunicarea nonviolentă devine foarte importantă, mai ales într-o lume în care tensiunile și neînțelegerile sunt la ordinea zilei.
Mindfulness și autoreglare emoțională. Studiu de specialitate în contextul învățământului primar
Educația contemporană depășește cadrul transmiterii de cunoștințe academice și vizează, în mod prioritar, formarea holistică a elevilor. Una dintre dimensiunile centrale ale acestui proces este dezvoltarea competențelor socio-emoționale, deoarece acestea influențează atât performanța școlară, cât și relația cu ceilalți și starea generală de bine.
Implementarea resurselor educaționale deschise în dezvoltarea competențelor sociale la preșcolari: o abordare prin narațiunea digitală
Resursele educaționale deschise (RED) au devenit un instrument fundamental în modernizarea practicilor pedagogice contemporane, oferind educatorilor acces liber la materiale didactice de calitate (Atkins et al., 2007). În contextul educației preșcolare, integrarea tehnologiei digitale în procesul de învățare necesită o abordare echilibrată care să valorifice potențialul acestor resurse, menținând în același timp specificul dezvoltării copilului de vârstă mică.
