Anul 2026 marchează 270 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart (27 ianuarie 1756), un moment aniversar care oferă un context potrivit pentru a reflecta nu doar asupra valorii artistice a creației sale, ci și asupra rolului muzicii sale în dezvoltarea cerebrală a copiilor, dintr-o perspectivă științifică riguroasă. De-a lungul ultimelor decenii, muzica lui Mozart a fost frecvent asociată cu ideea stimulării inteligenței și a performanțelor cognitive, însă cercetarea contemporană invită la o abordare echilibrată, bazată pe date reale și interpretări prudente.
Geografia și problema degradării mediului
Geografia este o ştiință care a atras atenția oamenilor încă din anul 267 î.Hr. Studiul geografiei a evoluat mult în timp. Geografia fizică a fost intens studiată de oamenii de ştiință de pe toate continentele şi din toate timpurile. Aparatele de măsurare şi de înregistrare a datelor au evoluat continuu, precizia rezultatelor fiind foarte exactă. Se folosesc sateliți geostaționari care oferă date satelitare în scurt timp şi de pe o suprafață extinsă. Fotografiile se pot realiza la intervale scurte de timp, se pot compara datele obținute şi se pot analiza în timp util. Există mijloace cu care se pot simula diferite fenomene, naturale sau antropice. Toate aceste mijloace au scopul de a studia Pământul pentru a putea preîntâmpina eventualele fenomene care pot afecta activitățile omeneşti, viața oamenilor, aşezările omeneşti sau viețuitoarele. În ultimele decenii omenirea este preocupată de aspecte legate de deteriorarea mediului natural al planetei.
Studiu de caz privind impactul utilizării combinate a metodelor tradiționale și a tehnologiei asupra dezvoltării competențelor de citire-scriere la elevii din clasa I
Învățământul primar are un rol esențial în formarea competențelor-cheie, citirea și scrierea reprezentând fundamentul întregului parcurs educațional al elevilor. Clasa I constituie o etapă de tranziție importantă, în care elevii se adaptează cerințelor școlare și își formează primele deprinderi de lucru intelectual organizat.
O abordare ludică a părților de vorbire: Joaca „de-a adjectivul”
Jocul didactic se referă la învăţarea în contextul ludicului şi are numeroase valenţe formative, fiind considerate una dintre cele mai eficiente metode didactice în cadrul orelor de limba română. Noțiunile gramaticale pot fi asimilate și fixate prin joc, datorită plăcerii cu care copiii se lasă antrenați în propriul proces de învățare.
De la sunet pur la zgomot creativ: avangarda futuristă
Prezentul articol investighează contribuția revoluționară a lui Luigi Russolo (1885-1947) la transformarea paradigmei muzicale moderne prin manifestul futurist „L’arte dei rumori” (1913) și experimentele sale cu instrumentele Intonorumori. Analizând contextul futurismului italian și viziunea radicală a lui Russolo privind integrarea zgomotului în muzica cultă, articolul relevă un model istoric de inovație artistică cu semnificații pedagogice profunde. Valoarea educațională a acestui studiu constă în ilustrarea concretă a procesului de depășire a convențiilor estetice, în promovarea gândirii divergente și în stimularea unei atitudini deschise față de noi forme de expresie artistică.
Utilizarea tehnologiei în activitățile cu preșcolarii
În contextul actual, tehnologia a devenit parte integrantă a vieții fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea competențelor digitale a fost o prioritate în perioada pandemiei, când trebuia găsită o metodă cât mai eficientă pentru a realiza procesul instructiv-educativ. În prezent, tehnologia este un element important atât în predarea online, cât și în activitățile față în față, transformând modul tradițional de predare într-un proces interactiv, personalizat și centrat pe nevoile fiecărui copil.
Strategii de evaluare digitală
Evaluarea reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ, contribuind la scopul acestuia de dezvoltare a capacităților intelectuale ale elevilor, care sunt complexe și interdisciplinare. Totuși, în secolul 21, evaluarea nu mai trebuie să apară doar roșu pe alb, ci trebuie să fie un proces interactiv, în care elevii să fie implicați atât în propria evaluare cât și în cea a colegilor. Această etapă a procesului educativ trebuie să reprezinte o parte în care elevii să preia controlul și să își asume responsabilitatea întregului proces, devenind astfel protagoniști în procesul propriei evaluări.
Curiozitatea ca resursă educativă: activități integrate în educația literar-artistică prin Canva și limba franceză
Într-o vreme în care elevii trăiesc într-un univers al informației rapide, al imaginilor și al conținutului digital, școala nu mai poate concura prin simpla transmitere de date. Miza reală a educației este să transforme informația în învățare: în înțelegere, competențe și atitudini. Acest lucru este cu atât mai vizibil în predarea limbilor moderne, unde progresul nu se măsoară doar în reguli și exerciții, ci în capacitatea elevului de a se exprima liber, coerent și convingător. Din această perspectivă, activitățile integrate, susținute de tehnologiile digitale, nu reprezintă doar o „modă”, ci o cale solidă și responsabilă de inovare pedagogică.
L’Innovation en classe de FLE : une reconfiguration des contextes d’apprentissage
Dans le domaine de la didactique du Français Langue Étrangère (FLE), l’innovation a longtemps été perçue sous le prisme restrictif de l’outil technologique, alors qu’elle réside fondamentalement dans la mutation des contextes où s’exerce l’activité langagière de l’apprenant. Innover ne revient pas simplement à transposer un exercice de grammaire sur un support numérique, mais consiste plutôt à redéfinir l’écologie de la classe pour que l’élève ne soit plus un réceptacle passif de structures morphosyntaxiques, mais un sujet agissant au sein d’environnements pluriels. Cette reconfiguration contextuelle impose une réflexion sur la porosité des frontières entre l’espace formel de l’école et les espaces informels où la langue circule de manière organique, exigeant ainsi une refonte de l’agir professoral et une autonomisation accrue de l’élève.
«Temps du discours», «Temps du récit». Extrait du roman Un Barrage contre le Pacifique, par Marguerite Duras (Étude)
L’enseignement de la grammaire du français dans le secondaire nécessite une articulation entre les connaissances théoriques linguistiques et leur application à l’analyse textuelle, dans une perspective qui favorise le développement des compétences interprétatives des élèves. La distinction établie par Émile Benveniste entre « temps du discours » et « temps du récit » constitue un outil conceptuel fondamental pour l’analyse de la temporalité narrative, permettant aux apprenants de dépasser une approche purement morphologique des temps verbaux pour accéder à leur dimension énonciative et pragmatique. Le présent article propose une analyse didactique d’un extrait du roman Un Barrage contre le Pacifique de Marguerite Duras, œuvre qui, par sa technique narrative caractéristique du Nouveau Roman et par l’alternance systématique entre récit et dialogue, offre un support privilégié pour l’étude de l’organisation temporelle du discours littéraire.
