Fenomenul scăderii demografice în mediul rural determină necesitatea organizării unor clase în regim simultan, în care un singur cadru didactic gestionează activitatea a două sau mai multe niveluri de elevi concomitent. Această structură educațională reprezintă, pe de o parte, o soluție pragmatică la problema reducerii numărului de elevi, iar pe de altă parte, constituie un context pedagogic complex, ce solicită cadrele didactice să manifeste un grad ridicat de adaptabilitate, competență metodologică și creativitate profesională.
Valorificarea educațională a tradițiilor populare în mediul rural: o abordare pedagogică integrată
Prezentul articol explorează modalitățile de valorificare educațională a tradițiilor populare în mediul rural, pornind de la un studiu de caz realizat într-o clasă a III-a. Prin aplicarea unor strategii didactice interactive și implicarea comunității locale, s-a urmărit dezvoltarea conștiinței culturale a elevilor și consolidarea identității naționale. Rezultatele demonstrează eficiența abordărilor pedagogice experiențiale în stimularea interesului pentru patrimoniul cultural tradițional și în formarea unei atitudini respectuoase față de valorile ancestrale.
Preșcolarul cu ADHD. Descrierea manifestărilor și măsuri de recuperare în clasă
ADHD – Attention Deficit/Hyperactivity Disorder, adică tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, reprezintă o afecțiune ce ține de comportament, manifestată prin deficit de atenție, însoțit sau nu de impulsivitate și hiperactivitate. Se apreciază că incidența ADHD la copiii de vârstă școlară este mai frecvent întâlnită la băieți, în procent de 3–7%. Acest lucru se petrece din cauza funcționării necorespunzătoare a sistemului cognitiv, funcționarea deficitară a atenției afectând interacțiunea dintre celelalte. Simptomele centrale sunt deficitul de atenție (descris cel mai frecvent la fete) și impulsivitatea (care se manifestă cu precădere la băieți). Semnele acestei tulburări trebuie să apară înaintea vârstei de 7 ani, de cel puțin șase luni, să se manifeste în cel puțin două medii diferite (la școală, acasă, la joacă).
Incluziunea elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă. Exerciții aplicative pe programa de limba și literatura română, clasa a VI-a
Incluziunea educațională reprezintă un principiu fundamental al sistemelor moderne de învățământ, fundamentat pe dreptul fiecărui copil la educație de calitate, în contexte școlare obișnuite mai ales în contextual actual în care se observă diferențe de abordare la nivel economic și social între elevii din mediul rural și cei din mediul urban.
Lucrarea de față analizează cadrul teoretic și legislativ al incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în școala de masă din România, cu accent pe adaptarea procesului didactic la disciplina Limba și literatura română, clasa a V-a deoarece, din practică am observant că elevii din clasa a IV-a au dificultăți de adaptare în primul an de gimnaziu.
Studiu privind orientarea școlară și profesională a elevilor din clasele terminale din județul Bistrița-Năsăud
Orientarea școlară și profesională reprezintă un proces esențial în dezvoltarea personală și profesională a elevilor, contribuind la luarea unor decizii informate și adaptate propriilor interese, aptitudini și contextului socio-economic. În acest context, studiul de față își propune să investigheze opțiunile educaționale și profesionale ale elevilor din clasele terminale din județul Bistrița-Năsăud, precum și factorii care influențează aceste decizii.
Proiect educațional: Reciclare și creație
Proiectul educațional „Reciclare și creație” propune o abordare integrată a educației ecologice în mediul școlar, combinând formarea conștiinței de mediu cu dezvoltarea creativității și a competențelor de colaborare ale elevilor. Desfășurat în cadrul programelor naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde” (martie–mai 2023), proiectul reunește elevi din școli de masă și elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) într-un demers comun de colectare selectivă, reciclare și valorificare creativă a deșeurilor menajere. Prin activități practice, investigative și artistice, proiectul urmărește nu doar transmiterea de cunoștințe despre poluare și reciclare, ci și formarea unor atitudini și comportamente responsabile, sustenabile pe termen lung, atât în rândul elevilor, cât și al familiilor acestora.
Teatrul de animație ca spațiu sigur al exprimării – demers pedagogic în lucrul cu elevii de nivel primar
În lucrul artistic cu copiii, apar adesea momente de tăcere care nu țin de lipsa ideilor, ci de lipsa curajului de a se exprima. Există copii care evită să vorbească, care răspund monosilabic sau care preferă să rămână în umbră atunci când sunt puși în situații de expunere directă. Paradoxal, aceiași copii pot deveni surprinzător de activi și expresivi în momentul în care intervine procesul de animație.
Explore! Challenge! Express! „Joacă și zâmbet” – Estonia (Erasmus+)
În perioada 1 septembrie 2024 – 30 aprilie 2026, se desfășoară proiectul Erasmus+, parteneriat la scară mică „Explore! Challenge! Express!”, număr proiect 2024-1-RO01-KA210-SCH-000250594, cofinanțat de Uniunea Europeană. Scopul proiectului vizează incluziunea și diversitatea în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului, urmărind dezvoltarea unor sisteme de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate și sprijinirea profesorilor, liderilor și altor profesii didactice.
Cursul Erasmus+ „Environmental Education: learning and acting for a better future” (Diseminare)
Cum putem transforma grija pentru mediu într-o preocupare continuă a tuturor semenilor? Cum să proiectăm activități de învățare prin care elevii să își dezvolte o atitudine responsabilă față de mediu, fără a le inocula noțiunea de „acofobie”? Sunt doar câteva întrebări ale căror răspunsuri au prins contur în urma participării la cursul de educație ecologică „Environmental Education: learning and acting for a better future/ Educație ecologică: învățare și acțiune pentru un viitor mai bun”, din cadrul proiectului de acreditare Erasmus+, nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000334465, furnizat de Teacher Academy.
Impactul tehnologiei digitale asupra somnului copiilor de vârstă preșcolară
În lumea de astăzi, ecranele au devenit o prezență aproape inevitabilă în viața familiilor cu copii mici. Tablete, telefoane inteligente și televizoare fac parte din rutina zilnică a multor gospodării, iar copiii de vârstă preşcolară (3-6 ani) nu fac excepție. Deși tehnologia digitală oferă numeroase oportunități educaționale și de divertisment, utilizarea ei necontrolată ridică serioase semne de întrebare, mai ales când vine vorba despre somnul copiilor. Somnul reprezintă un pilon esențial al dezvoltării armonioase la această vârstă, influențând direct procesele cognitive, emoționale și fizice. Perturbarea lui prin expunerea excesivă la dispozitive digitale poate genera consecințe pe termen scurt și lung, transformând un instrument util într-un factor de risc major.
