Experiența mea didactică este o poveste scrisă cu suflet, cu emoție, cu răbdare și dedicare. Este povestea unei bune perioade trăite printre copii, în sălile de clasă, în sunetul clopoțelului și în zâmbetele sincere ale celor mici. Din septembrie 2024, am pornit într-o nouă etapă a acestei călătorii – într-o altă școală, Școala Gimnazială ,,Radu cel Mare” din Târgoviște, cu altă echipă și cu noi provocări. A fost un început plin de emoții, dar și de speranță.
Studiu despre incluziunea educațională: accesul la educație pentru copii cu dizabilități sau din medii defavorizate
Incluziunea educațională reprezintă un principiu fundamental al sistemelor educaționale moderne, care vizează asigurarea accesului egal la educație pentru toți copiii, indiferent de condițiile lor sociale, economice sau de sănătate. Conform UNESCO, incluziunea educațională este „procesul de abordare și răspuns la diversitatea nevoilor tuturor învățăceilor prin creșterea participării la învățare, cultură și comunități și prin reducerea excluziunii în educație”. Copiii cu dizabilități și cei proveniți din medii defavorizate se confruntă adesea cu bariere semnificative în calea accesului la o educație de calitate, ceea ce perpetuează inegalitățile sociale și limitează șansele acestora de integrare ulterioară în societate.
Incluziune în acțiune: Lumea prin ochii celuilalt. Activitate de dezvoltare socio-emoțională la Școala Gimnazială Nr. 7 Viișoara și Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Bistrița
În cadrul proiectului județean „Educație necondiționată pentru fiecare” – CPEEJ 2025, la Școala Gimnazială Nr. 7 Viișoara și Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, s-au desfășurat activitățile „Lumea prin ochii celuilalt – Incluziune în acțiune”, adresate elevilor din ciclul gimnazial. Coordonată de profesor consilier școlar Harap Cristina, alături de profesorii consilieri școlari Sidor Luciana, Florea Bianca și Pavelea Tudor Daniel, activitatea a avut ca obiectiv central dezvoltarea empatiei, a înțelegerii diversității și a comportamentului incluziv, prin metode experiențiale, interactive și colaborative.
Dinamica societății, a evoluției actuale a elevilor și necesitatea adaptării lecțiilor din învățământul primar
În contextul unei societăți aflate într-o continuă transformare, învățământul primar din România este provocat să se reinventeze, pentru a răspunde eficient nevoilor reale ale elevilor din zilele noastre. Copilul de astăzi nu mai este copilul de acum 10 sau 20 de ani. Tehnologia, accesul la informație, viteza de procesare vizuală și influențele sociale conturează un profil al elevului modern mult mai activ, mai vizual, mai conectat și, uneori, mai greu de menținut ancorat în sarcinile tradiționale ale învățării.
Învățare cu bucurie
Conceptul de învățare cu bucurie transcende paradigmele pedagogice tradiționale, situându-se în centrul unei abordări holistice care prioritizează dezvoltarea armonioasă a copilului în toate dimensiunile sale. Această perspectivă educațională nu doar că recunoaște bucuria ca fiind un component intrinsec al procesului de învățare, ci o poziționează ca fiind catalizatorul principal al dezvoltării cognitive, emoționale și sociale în perioada timpurie.
Lumina credinței în școlile de munte. Experiențe didactice la ora de Religie Ortodoxă în comunitățile din Băuțar, Cornea și Marga
Educația religioasă, în școlile așezate la poalele munților Banatului, rămâne un liant între trecut și prezent, între învățătura străbună și formarea caracterului tinerilor de astăzi. Într-o vreme a tehnologiei, credința rămâne ancora sufletească a elevilor, iar ora de Religie devine un prilej de întâlnire vie cu valorile autentice ale neamului: credință, iubire, jertfă și speranță.
Dezvoltarea pronunției și vocabularului la grupa mică prin activități ludice. Jocul didactic „Spune cum se face”
Dezvoltarea limbajului în educația timpurie constituie unul dintre pilonii fundamentali ai procesului educativ, având un impact semnificativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a copiilor. Studiile din domeniul psiholingvisticii demonstrează că perioada 3-5 ani reprezintă o etapă critică pentru achiziția și consolidarea abilităților de comunicare, când plasticitatea cerebrală permite o asimilare optimă a structurilor lingvistice. În acest context, jocul didactic se impune ca o metodă privilegiată de intervenție pedagogică, combinând dimensiunea ludică cu obiectivele specifice de învățare.
Metacognition in the Age of AI: Guiding ESL Learners to Think About Their Thinking
In recent years, the integration of Artificial Intelligence (AI) in education has opened exciting opportunities for language learning. Tools like ChatGPT can offer instant feedback, rewrite sentences, summarize texts, or even provide creative writing prompts. Yet while these tools make information more accessible than ever, they also raise an essential question: Are we training students to think—or to outsource thinking?
Proiectul eTwinning „Cultural Atlas. Wordwide Discovery”
Educația contemporană se confruntă cu provocarea de a dezvolta nu doar competențe academice, ci și dimensiuni fundamentale ale personalității elevilor, precum empatia, toleranța și sensibilitatea culturală. În acest context, proiectele educaționale transnaționale reprezintă instrumente valoroase pentru crearea unor experiențe de învățare autentice și semnificative, care transcend granițele tradiționale ale curriculumului național.
Prezentul articol documentează implementarea și impactul proiectului eTwinning „Cultural Atlas. Worldwide Discovery”, o inițiativă educațională desfășurată pe parcursul unui an școlar în colaborare cu instituții de învățământ din unsprezece țări europene. Prin explorarea patrimoniului cultural material și spiritual într-o perspectivă crosscurriculară, proiectul și-a propus să contribuie la formarea unor competențe cheie și la dezvoltarea unei mentalități deschise în rândul elevilor participanți.
Dezvoltarea gândirii critice la vârsta școlară mica, exemplu concret de integrare într-un context didactic
Gândirea critică reprezintă o abilitate esențială în formarea elevilor ca viitori cetățeni activi și responsabili, capabili să analizeze informațiile, să formuleze întrebări pertinente și să ia decizii argumentate. În activitatea didactică desfășurată la clasa, una dintre metodele eficiente pe care am utilizat-o pentru a stimula gândirea critică a fost metoda „Ciorchinelui” (sau harta conceptuală de tip cluster).