Este în natura umană să gândim. În fiecare zi, reflectăm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Însă mulți dintre noi nu suntem conștienți de ceea ce facem cu gândurile odată ce acestea apar. Nu suntem înclinați să ne evaluăm gândirea în mod constant; de multe ori, gândurile noastre par acceptabile și vedem puțin motiv să depunem un efort suplimentar pentru a le examina cu adevărat. De multe ori presupunem că gândurile noastre sunt corecte doar pentru că ne-au trecut prin minte. Fiind oameni, tindem să credem că avem dreptate, chiar și atunci când greșim. Adesea nu recunoaștem tendințele ilogice din noi înșine sau din cei din jurul nostru. Dacă analizăm originea sentimentelor, gândurilor și emoțiilor noastre, vom deveni conștienți de nevoia de a gândi mai critic.
Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar
În prezent, lumea în care trăim este în continuă schimbare, informația este accesibilă instantaneu și deciziile trebuie luate rapid și eficient, gândirea critică devine o competență fundamentală. Cu toate acestea, formarea acestei abilități trebuie să înceapă încă din primii ani de școală. Învățământul primar este o etapă esențială în formarea gândirii critice, deoarece în această perioadă se conturează bazele cognitive, afective și sociale ale copilului.
Studiul textului literar la gimnaziu, din perspectiva dezvoltării competenței de literație
În contextul educațional contemporan, competența de literație reprezintă una dintre fundamentele esențiale ale dezvoltării cognitive și sociale a elevilor, depășind limitele tradiționale ale lecturii și scrierii pentru a deveni o abilitate transversală crucială pentru toate disciplinele de studiu. Prezentul articol examinează conceptualizarea modernă a literației ca proces complex de identificare, înțelegere, interpretare și creare de conținut prin diverse medii comunicaționale, analizând specificitatea abilităților dezvoltate prin contactul cu textele literare narative, lirice și dramatice. Prin propunerea unui model didactic structurat în trei etape distincte – prelectura, lectura propriu-zisă și constituirea sensului – se oferă o abordare sistematică pentru dezvoltarea competențelor de literație în mediul școlar, subliniind importanța metodelor interactive și a strategiilor diferențiate în procesul de formare a cititorului competent și critic.
Formele fixe de poezie: Sonetul
Articolul de față reprezintă o trecere în revistă a formelor fixe de poezie, insistând mai ales asupra sonetului considerat grai al iubirii. Deși supusă rigorilor unor principii stricte, forma fixă de poezie a devenit pentru poeți un mod de a se exprima. Cultul excesiv al formei reprezenta pentru autorii de poezie cu formă fixă însăși esența poeziei. Chiar dacă, deseori, lirismul autentic fusese sacrificat formei, inspirația profundă lipsind, poezia cu formă fixă s-a manifestat ca o necesitate interioară a artistului.
Un proiect, un club de lectură și mesajele Pădurii vii
Lecturiada 2025 s-a desfășurat sub auspiciile Nevoii de identitate, una dintre cele 10 nevoi educaționale numite de matematicianul-filozof Solomon Marcus. Prin diferite activități și proiecte, cercurile de lectură din țară au venit spre elevi cu provocarea de a răspunde la întrebările: „Cine ești?„, „De unde vii?” și „Încotro te duci?”.
Factori de risc ai delincvenței juvenile (Studiu)
Delincvența juvenilă reprezintă un fenomen complex, cu implicații sociale, juridice și psihologice, care afectează nu doar tinerii implicați, ci și întreaga societate. Pentru a combate eficient această problemă, este esențială identificarea și înțelegerea cauzelor care contribuie la apariția comportamentului infracțional în rândul minorilor. Printre factorii cei mai importanți se numără abandonul familial și școlar, precum și influența negativă a anturajului – în special a grupurilor de prieteni cu comportamente deviante.
The Role of the Modern Teacher at a Technological High School with Electrotechnical Profile
In the context of modern pedagogy, the role of the teacher in an electric high school
far transcends the mere transmission of information. The teacher who is actually an
engineer, becomes a facilitator, a guide and a mentor who prepares students not only to
understand concepts, but also to creatively and innovatively apply them to the real world of
electrotechnics, electrical measurements, electrical drives, electrical automation and other
subjects being studied, branches of the field, closely interconnected with each other.
Proiectul eTwinning „Hidden in My Rhythm”. Când arta și muzica devin limbaj universal
În anul școlar 2024-2025, elevii clasei a III-a A din Școala Gimnazială „Rareș Vodă” Ploiești au explorat timp de patru luni lumea ritmului prin activități creative, muzicale și artistice alături de parteneri europeni în proiectul eTwinning „Hidden in my rhythm”. Proiectul a urmărit explorarea ritmului în muzică, artă și mișcare, activitățile propuse stimulând dezvoltarea creativității, a spiritului de echipă, a empatiei, competențele digitale și lingvistice ale copiilor — totul într-un ritm european plin de culoare și energie.
Rolul concursurilor de geografie în Programul Național de Recunoaștere a Activității Școlare (PNRAS)
Programul Național de Recunoaștere a Activității Școlare (PNRAS) susține dezvoltarea elevilor, încurajând participarea la activități extracurriculare și competiționale. Concursurile de geografie, în virtutea caracterului lor interdisciplinar și practic, prezintă oportunități de învățare valoroase, autoevaluare și dezvoltare a competențelor transversale. Prezentul articol explorează importanța acestor competiții în concordanță cu obiectivele PNRAS.
Educație pentru viitor – activitățile remediale din școala noastră
Educația contemporană se confruntă cu provocări complexe în contextul diversității cognitive și a nevoilor educaționale ale elevilor. Activitățile remediale reprezintă o componentă fundamentală a sistemului educațional modern, oferind suport diferențiat pentru elevii care întâmpină dificultăți în procesul de învățare. Aceste intervenții pedagogice nu se limitează la simpla recuperare a lacunelor, ci constituie o abordare holistică care vizează dezvoltarea competențelor cognitive, socio-emoționale și metacognitive ale elevilor.