Leadershipul reprezintă una dintre temele cu cea mai mare relevanță pentru managementul educațional contemporan, cu implicații directe asupra calității climatului școlar și a eficienței procesului de învățare. Prezentul articol propune o incursiune teoretică și aplicativă în problematica leadershipului și a dinamicii colective, cu focalizare pe specificul grupului-clasă de liceu. Pornind de la evoluția conceptului de lider în literatura de specialitate — de la teoriile trăsăturilor înnăscute la modelele interacționiste și situaționale —, articolul analizează funcțiile liderului formal și informal în contextul adolescenței, o etapă de dezvoltare marcată de căutarea identității, nevoia de afirmare și sensibilitatea la influențele de grup. Reflecțiile sunt ancorate în practica educațională directă, oferind cadrelor didactice cu rol de diriginte repere metodice concrete pentru identificarea, valorificarea și orientarea constructivă a leadershipului emergent în clasă, în vederea construirii unui climat școlar favorabil atât performanței academice, cât și dezvoltării personale a elevilor.
Împreună prindem curaj – model integrat de prevenire a violenței școlare. Studiu aplicativ la nivelul județului Bistrița-Năsăud (2025–2026)
Prevenirea violenței școlare reprezintă o prioritate a politicilor educaționale contemporane, necesitând intervenții sistemice și integrate. Articolul prezintă implementarea Programului „Împreună prindem curaj” în județul Bistrița-Năsăud, în anul școlar 2025–2026, evidențiind cadrul teoretic, metodologia aplicată, tipologia activităților desfășurate și impactul asupra climatului educațional. Rezultatele obținute confirmă importanța dezvoltării competențelor socio-emoționale, a parteneriatului școală–familie–comunitate și a abordării interinstituționale în prevenirea comportamentelor de risc.
Integrarea noilor tehnologii în învățarea limbilor străine: exemplul audiovizualului
De-a lungul anilor, progresele noilor tehnologii, ale audiovizualului și ale tehnologiilor informației și comunicării au influențat profund metodele de predare la toate nivelurile. Potrivit lui Cheng și Tsai, „utilizarea tehnologiilor audiovizuale în învățarea limbilor oferă un context bogat și imersiv care permite dezvoltarea nu doar a competențelor lingvistice, ci și a celor interculturale la elevi.” (Cheng & Tsai, 2020, pp. 125-140)
Învățarea comparării și ordonării numerelor 20–31 prin joc didactic integrat la clasa pregătitoare
Prezentul articol valorifică un studiu de caz realizat la clasa pregătitoare, având ca obiectiv formarea și consolidarea deprinderilor de comparare și ordonare a numerelor naturale în concentrul 20–31. Activitatea didactică a fost proiectată într-o manieră integrată, utilizând jocul didactic ca strategie centrală, alături de elemente interdisciplinare din domeniul Comunicării în limba română și al disciplinei Muzică și mișcare. Rezultatele obținute evidențiază creșterea motivației pentru învățare, implicarea activă a elevilor și îmbunătățirea performanțelor în operarea cu numere naturale.
Importanța ciclului primar în dezvoltarea competențelor fundamentale
În fiecare toamnă, când pășesc în clasă și îmi întâmpin elevii, simt că asist la începutul unor povești noi. Ciclul primar este, poate, cea mai sensibilă și mai frumoasă etapă a educației. Este momentul în care copilul descoperă nu doar literele și cifrele, ci și regulile conviețuirii, valoarea efortului și bucuria reușitei.
Consilierea părinților la grupa mijlocie: sprijin pentru dezvoltarea armonioasă a copilului preșcolar
Etapa preșcolară aduce provocări pentru copii, dar și pentru părinți. La grupa mijlocie, copiii trec prin schimbări semnificative în plan emoțional, social și cognitiv, iar cooperarea dintre familie și grădiniță devine esențială. Consilierea părinților ajută la crearea unui mediu sigur și stimulativ, care sprijină creșterea și dezvoltarea copiilor.
Educația ca motor al schimbării: experiența unui profesor în aplicarea metodei design for change la clasa a III-a
În ultimii ani, am simțit tot mai intens că școala are nevoie de o schimbare profundă, una care să depășească limitele predării tradiționale și să răspundă nevoilor reale ale copiilor din generația actuală. Elevii de astăzi cresc într-un mediu complex, dinamic, în care informația circulă rapid, iar provocările sociale, emoționale și cognitive sunt mult mai variate decât în urmă cu un deceniu. În acest context, rolul profesorului nu mai poate fi redus la transmiterea de cunoștințe, ci trebuie să includă formarea unor competențe esențiale pentru viață: empatie, colaborare, gândire critică, creativitate și responsabilitate civică.
Dincolo de Abecedar: Cum transformăm sala de clasă într-un spațiu al curajului
Meseria de învățător se măsoară, de cele mai multe ori, în sclipirile din ochii copiilor atunci când „se prind”. Însă, experiența la catedră m-a învățat că, înainte de a preda litere sau cifre, datoria noastră este să construim un spațiu în care fiecare copil să se simtă văzut, auzit și, mai ales, în siguranță să greșească.
Hărnicia se învață de la… furnici! – Demers integrat pentru însușirea sunetului și literei „F” la clasa pregătitoare
În ciclul achizițiilor fundamentale, fiecare sunet și fiecare literă reprezintă o nouă treaptă în formarea competențelor de comunicare. Lecțiile de Comunicare în limba română la clasa pregătitoare trebuie să îmbine rigoarea demersului fonetic cu jocul, mișcarea și integrarea emoțională a conținuturilor. În acest context, activitatea didactică dedicată însușirii sunetului „f” și a literei „F” mare de tipar a fost construită într-o manieră integrată, având ca temă centrală hărnicia.
Educația parentală la preșcolari: fundament pentru dezvoltarea armonioasă a copilului
Perioada preșcolară, între 3 și 6 ani, reprezintă una dintre cele mai importante etape din viața copilului. Este momentul în care personalitatea începe să se contureze, abilitățile sociale și cognitive se dezvoltă rapid, iar emoțiile devin tot mai complexe. În această etapă, părinții au un rol esențial: ei sunt primii educatori și cei mai influenți modele pentru copii. Educația parentală nu presupune doar supraveghere sau corectarea comportamentului, ci implică ghidare, sprijin emoțional și crearea unui mediu stimulativ pentru învățare și dezvoltare.
