Articolul prezintă jocul ghidat ca strategie didactică modernă, situată între jocul liber şi activitatea structurată. Sunt evidenţiate caracteristicile jocului ghidat, rolul cadrului didactic şi beneficiile asupra dezvoltării cognitive, sociale şi emoţionale ale copilului preşcolar, prin exemple concrete din practica educaţională.
Incluziune și echitate în didactica matematicii: Provocări și strategii pentru elevii cu deficiențe de vedere și tulburări de învățare
Integrarea elevilor cu Nevoi Educaționale Speciale (CES), în special a celor cu deficiențe grave de vedere, în cadrul orelor de matematică din gimnaziu și liceu, reprezintă unul dintre cele mai complexe teste de maturitate pentru sistemul educațional actual. Matematica, prin natura sa profund vizuală și simbolică, impune bariere cognitive semnificative în absența unor strategii de mediere adecvate. Opinia mea este că sistemul actual din România, deși a făcut pași importanți la nivel legislativ, rămâne deficitar în planul implementării practice, oferind o incluziune adesea formală, dar lipsită de instrumentele tehnologice și metodologice care să asigure o egalitate de șanse reală.
Beyond the Final Grade: A Guide to the Map and the Journey of Assessment
We often think of assessment as the finish line—the final exam, the end-of-term paper, the score that sums it all up. But what if we reframed it? What if assessment is less about the final destination and more about the map, the checkpoints, and even the scenic detours taken along the learning journey? In modern education and professional training, understanding the different types of assessment is key to fostering genuine growth and competence. Let’s explore the landscape.
Protecția mediului ca dimensiune integratoare a educației contemporane
În contextul actual, marcat de probleme ecologice tot mai grave precum poluarea, schimbările climatice și diminuarea resurselor naturale, protecția mediului a devenit o prioritate la nivel global. Educația contemporană are un rol esențial în formarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător, iar școala reprezintă cadrul principal în care se pot construi comportamente ecologice durabile.
Geometria în era post-digitală: Între tradiție și algoritm
Întrebarea dacă mai este posibilă predarea geometriei în școala de astăzi nu vizează simpla transmitere a unor teoreme, ci relevanța disciplinei într-un ecosistem informațional fragmentat. Într-o epocă dominată de gratificarea instantanee, geometria rămâne bastionul rigorii logice și al viziunii spațiale. Provocarea actuală nu constă în lipsa interesului, ci în necesitatea de a recalibra instrumentele didactice pentru a răspunde unei generații care percepe spațiul prin intermediul pixelilor și al interfețelor tactile, transformând abstractizarea euclidiană într-o experiență interactivă.
Utilizarea aplicației Geogebra în rezolvarea exercițiilor cu funcții la clasa a XI-a
Studiul funcțiilor reprezintă un capitol fundamental în matematica de clasa a IX-a, constituind baza pentru înțelegerea ulterioară a analizei matematice. Dificultățile întâmpinate frecvent de elevi sunt legate de gradul ridicat de abstractizare, de trecerea de la expresia algebrică la reprezentarea grafică și de interpretarea proprietăților funcțiilor. În acest context, utilizarea aplicației GeoGebra oferă un suport digital eficient, facilitând învățarea vizuală.
Imago mundi sadovenian
Prezentul articol propune o analiză a universului literar sadovenian, cu accent pe motivul hanului și pe dimensiunea simbolică a operei Hanu Ancuței. Studiul urmărește să evidențieze modul în care Mihail Sadoveanu valorifică fondul mitologic și cultura populară românească, transformând hanul dintr-un simplu spațiu narativ într-un cronotop cu profunde semnificații arhetipale. Într-un context educațional, demersul de față își propune să ofere cadrelor didactice un instrument de lectură și interpretare care să faciliteze accesul elevilor la straturile profunde ale textului literar, dincolo de suprafața epică. Înțelegerea dimensiunii simbolice a operei sadoveniene contribuie la formarea competențelor de lectură critică și la cultivarea sensibilității față de patrimoniul literar și cultural românesc.
Despre creativitate în cadrul orelor de educație tehnologică și aplicații practice
Consider că stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi ale educaţiei în condiţiile existente la noi, că este necesară dezvoltarea creativităţii fiecărei personalităţi. Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea, iniţiativa şi încrederea în forţele proprii, independenţa în găsirea variantelor soluţii-atitudini atât de solicitate în societatea contemporană.
Eficiența metodelor interactive în procesul instructiv-educativ din grădiniță
Modernizarea sistemului educațional impune o trecere de la învățământul informativ la cel formativ, unde copilul devine centrul propriei învățări. În învățământul preșcolar, metodele interactive de grup reprezintă modalități moderne care stimulează curiozitatea, creativitatea și dorința de colaborare a copiilor. Spre deosebire de metodele tradiționale, cele interactive pun accent pe interacțiunea dintre copii, facilitând schimbul de idei și formarea competențelor sociale.
Arhitectura înțelegerii: strategii didactice în depășirea concepțiilor greșite și explorarea noilor frontiere matematice
În peisajul educațional contemporan, matematica nu se mai prezintă ca un ansamblu static de formule, ci ca un organism viu, în continuă evoluție în mintea elevului. Cercetările recente în didactica matematicii, subliniate de experți precum Silvia Sbaragli, relevă un aspect critic: procesul de învățare nu este o simplă acumulare de informații, ci o restructurare continuă a schemelor cognitive. Rolul profesorului devine astfel unul de „arhitect al clarității”, intervenind strategic pentru a identifica și demonta misconcepțiile care pot bloca progresul intelectual.