În primii ani de școală, se pune un mare accent pe citit și pe înțelegerea mesajelor citite. Copiii au o curiozitate neobosită și o imaginație deosebit de bogată, iar când aceștia intră în contact cu acțiunea dintr-o poveste, cu întâmplările și personajele acesteia, imaginația lor începe să funcționeze. Aceste calități pot fi valorificate la școală prin intermediul orelor de lectură.
„Citeşte! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei şi de imagini, din care vei întocmi înţelesul şi filozofia vieţii.” – Mihai Eminescu
Lectura ajută la formarea vocabularului copiilor, dezvoltându-le capacitățile de a gândi și de a comunica liber, de a exprima un punct de vedere personal și de a-l argumenta. Lectura elevilor este un proces intelectual important, care trebuie îndrumat și supravegheat atât de școală, cât și de familie. Valențele educative ale lecturii sunt bine cunoscute: acumularea de noi cunostinte, stimularea creativității, a exprimării orale și scrise, a talentului, originalității şi imaginației copiilor, formarea gândirii critice.
Învățătorului îi revine nobila misiune de a-l conduce pe micul școlar în minunata lume a cărților. Contactul cu marile opere literare sau cu mici fragmente din acestea îi ajută pe copii să-și formeze gustul estetic, să iubească și să prețuiască literatura. Studierea operelor literare contribuie la activizarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului. Pe lângă latura instructivă, apare și cea educativă, mult mai profundă, pentru că vizează sentimente, trăiri afective marcante pentru micii cititori. La început, este indicată citirea zilnică a unor texte de către învăţător, alternativ cu citirea independentă a elevilor, acțiuni menite să li se sădescă gustul pentru lectură. În acest fel, aventurile pe care copilul le trăiește prin intermediul celor citite se transformă în experiențe de viață, constituie un bun prilej pentru comunicare, schimb de impresii, imaginație în interpretarea unor jocuri de rol, descoperirea unor modele, iar lectura nu va fi privită ca pe o obligație, ci ca pe o plăcere.Textele alese pentru lectură vor fi adaptate nivelului de vârstă, dar şi intereselor elevilor. Acestea trebuie să fie atractive, apropiate de universul vârstei lor, cu scopul de a le stârni curiozitate, sentimente puternice, de a crea plăcerea și necesitatea lecturii. La stabilirea textelor literare și a exercițiilor se va avea în vedere sfera preocupărilor, a intereselor și a cunoștințelor elevilor, astfel încât ei să se exprime mai ușor, iar învățătorul să urmărească pas cu pas calitatea exprimării orale și scrise.
Astfel, un rol important îl vor avea dialogul şi comunicarea deschisă, se vor încuraja gândirea critică, iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului și se vor crea relaţii de cooperare între elevi, între elev și învățător, elementul esenţial al învăţământului modern. De aceea, strategiile de învăţare trebuie atent selectate, ele trebuie să fie nu doar simple căi de transmitere a cunoştinţelor de la învățător la elev, ci să facă din elev un actor, un participant activ la procesul învăţării și la propria-i formare. Metodele activ-participative formează la elevi deprinderi de muncă individuale și în echipă, uşurează învăţarea prin cooperare, învăţătorul având un rol important, acela de a stimula şi orienta relaţiile dintre elevi în timpul activității.
Micul cititor
Exemple de metode folosite la clasă
Citirea textului
Greierele si furnica
fabulă de Esop
Într-o zi însorită de vară, greierele sărea și se dădea peste cap, fredonând și cântând, cu sufletul plin de voioșie. Chiar atunci, a trecut pe acolo o furnică, chinuindu-se să care în spate o boabă de grâu către casa ei.
– Hei, i-a spus greierele, de ce te obosești atâta și nu vii să te distrezi cu mine, să stăm de vorbă și să ne veselim ?
– Mă străduiesc să adun de-ale mâncării pentru la iarnă! a răspuns furnica. Și te sfătuiesc și pe tine să faci la fel.
– De ce ar trebui să îmi fac griji pentru la iarnă? a zis greierele. Acum este hrană și băutură din belșug, iar până la iarnă mai este multă vreme!
Furnica nu a mai spus nimic, și a continuat să muncească din greu. Atunci când a sosit iarna, greierele nu își strânsese nici un fel de merinde și se uita, plin de poftă și cu burta chiorăindu-i de foame, la furnicile care se ghiftuiau zi de zi cu grâul și porumbul adunat de astă vară în cămări. Abia atunci și-a dat seama greierele că :
„Întotdeuna este bine să pui ceva deoparte pentru vremurile de restriște.”
FIȘĂ DE SCRIITOR
Esop (în greacă Aisōpos, Aesopus, n. 620 î.Hr. – d. 560 î.Hr.) a fost un scriitor antic grec, cunoscut pentru fabulele lui.
Se crede că a fost sclav, mai târziu eliberat de stăpânul său. Sclavul grec era atât de deștept, încât orice observație primea de la stăpânul său, îi răspundea cu o vorbă de duh, o pildă comică și scăpa de pedeapsă. L-a înveselit într-atâta pe stăpânul său, încât acesta l-a eliberat până la urmă.
Fabulele sale au fost preluate și prelucrate de mulți autori, dar Esop rămâne „părintele fabulei”. Multe fabule ale sale s-au păstrat până în prezent.
Fabula este opera epică de mică întindere, cu caracter satiric și moralizator, în care întâmplările sunt puse pe seama animalelor, obiectelor sau fenomenelor, care întruchipează anumite defecte umane criticate de autor.
Citate celebre ale lui Esop:
„Cu cât e mai mică mintea, cu atât e mai mare îngâmfarea.”
„Oamenii făgăduiesc uşor un lucru pe care nu se gândesc să-l împlinească.”
„Cuvintele care nu sunt urmate de fapte nu valorează nimic.”
(ro.wikipedia.org/wiki/Esop)
Recomandări de lectură:
Găina ce făcea ouă de aur
fabula lui Esop
„Într-o bună zi, un țăran sărac descoperă în cuibul găinii sale preferate un ou strălucitor de aur. Nevenindu-i să creadă, mai întâi vrea să arunce oul, cu gândul că e ceva necurat la mijloc. Apoi se gândește să meargă la târg și să-l verifice.
A doua zi, la târg, constată cu uimire că oul se dovedește a fi din aur pur. Mai mult, norocul se întâmplă din nou. În fiecare zi, găina face un ou de aur. Țăranul devine putred de bogat, dar, pe măsură ce se îmbogățește, îi crește lăcomia şi nerăbdarea. Începe să nu mai fie mulțumit cu un singur ou pe zi și nu doarme nopțile, de nerăbdare, în așteptarea dimineții, când își va colecta bogăția. Într-un final, decide să taie găina şi să ia toate ouăle deodată. Evident, nu găsește nimic,
iar odată cu sacrificarea găinii, se sfârșește și câștigul lui, ajungând, în scurt timp, din nou, sărac.”
Înțelegerea textului
1. Încercuiește varianta corectă:
A. În ce anotimp se petrece acțiunea?
a) vara
b) iarna
c) toamna
d) primăvara
B. Ce a făcut greierele toată vara?
a) a muncit
b) a cântat
c) a strâns provizii
d) a lenevit
C. Când greierele o întâlnește pe furnică, ce sfat îi dă aceasta?
a) să se distreze
b) să se odihnască
c) să adune provizii pentru iarnă
d) să nu își facă griji
D. Cum era greierele când a sosit iarna?
a) pregătit
b) sătul
c) flămând
d) vesel
E. Ce proverb ar fi potrivit pentru această întâmplare?
a) Strânge bani albi pentru zile negre.
b) Cu o floare nu se face primăvară.
c) Prietenul la nevoie se cunoaște.
d) Foamea e cel mai bun bucătar.
F. Explică în câteva rânduri de ce proverbul ales de tine este cel mai potrivit.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
2. Explozia stelară
CINE?
UNDE ?
CE ?
DE CE ?
CÂND ?
3. Completează diagrama cu asemănările și deosebirile dintre:
Furnică Greiere
Deosebiri Asemănări Deosebiri
3. Harta textului
Când se petrece acţiunea? Unde se petrece acţiunea? Care sunt personajele?
………………………………………………… …………………………………………………… ………………………………………………..
TITLUL:
……………………………….
AUTORUL:
………………………………………
Ce ocupaţii avea greierele pe timpul verii? De ce aduna furnica mâncare?
……………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………
4. Scrie cuvinte cu acelasi înţeles:
restrişte= Ce învǎţǎturǎ desprindem din text?
merinde= ………………………………………………………………………………
se ghiftuiau= ………………………………………………………………………………
5. Completeazǎ cadranele:
I. Găseşte însuşiri pentru următoarele cuvinte: II. Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte:
vară restriște:
greiere ____________________________________________________
boabă ____________________________________________________
furnică merinde:
hrană ____________________________________________________
iarnă ____________________________________________________
vreme se ghiftuiau
muncă ____________________________________________________ ____________________________________________________
III. A procedat corect furnica atunci când a refuzat invitația IV. Desenează și colorează un greiere!
greierului? De ce?
……………………………………………………………..
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
6. Adevărat sau Fals ?
Personajele sunt greierele si furnica. ……
Greierele a muncit toata vara. …….
Furnica a cântat toata vara. ……..
Greierele o invită pe furnică să se veselească împreună. ….
Furnicile au de mâncare pe timpul iernii…
7. Ordonează ideile principale în ordinea în care s-au petrecut evenimentele:
Greierele o îndeamnă pe furnică să nu se mai obosească.
Vine iarna și greierele este flămând.
Greierele a cântat cu voioșie toată vara.
Furnica îl sfătuiește să adune hrană pentru iarnă.
Greierele a înțeles că trebuie să strângi provizii pentru zile grele.
8. Joc de rol – Imaginează-ți că te întâlnești cu greierele din fabulă. Ce l-ai sfătui?
9.Fișă de lectură
Titlul lecturii……………………………………………………………………
Autorul lecturii ………………………………………………………………
Personajele lecturii ………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………
Personajul meu preferat este…………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Mi-a plăcut de……………………………………………………..pentru că ……………………………………………………………………………….
Nu mi-a plăcut de……………………………………………….pentru că …………………………………………………………………………………
Din lectură am învățat ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………