O altă față a educației. Educație pentru dezvoltare durabilă

Activitatea unui dascăl este foarte complexă. Suntem în fiecare zi în contact cu sute de copii care provin din medii diferite, au standarde diferite, au fost educați în mod diferit. Pe lângă activitatea didactică, suntem pentru ei o a doua familie, școala este locul unde petrec 5-6 ore pe zi, ore care de multe ori nu le petrec alături de familie. Avem obligația să îi învățam să fie Oameni.

Ca profesori, am fost instruiți în facultate, la cursurile de perfecționare, la consfătuiri… cum să facem cât mai bine predare, evaluare… carte, dar nimeni nu ne învață cum să organizam o excursie, o acțiune de ecologizare, o vizita într-o fabrica, ateliere, concursuri etc., lucruri esențiale în activitatea noastră de cadre didactice.

Am întâlnit copii de gimnaziu, chiar de liceu, care nu au fost niciodată într-un muzeu. I-am întrebat de ce nu au ascultat instrucțiunile ghidului, de ce nu au pus întrebări… au zis ca nu au știut! Părinții lor nu consideră utilă vizitarea unui muzeu, poate nu își permit să călătorească sau atunci când călătoresc cu familia au alte obiective. De multe ori o excursie cu clasa, deși costisitoare, poate umple aceste goluri în dezvoltarea culturii generale ale unui copil, poate crea prietenii, poate uni un colectiv. Aici intervenim noi, școala, dascălii, diriginții, părinții de la catedră!

Temele legate de ecologie, reciclare, protejarea mediului, cultura și tradiție românească sunt foarte importante de aceea este bine să fie abordate în școli, în cadrul orelor de dirigenție sau chiar propuse ore de opțional pentru elevi.

În foarte multe localități din țară nu există ridicare selectivă a gunoiului, în scoli nu există coșuri separate pentru gunoi și materiale reciclabile, fapt care pe lângă poluare și mizerie are efect negativ și asupra educației.

Conform unor articole în colaborare cu Mihai Toader-Pasti, expert în proiectarea caselor inteligente și în îmbunătățirea calității vieții în mediul urban, „un român produce în medie 10 tone de gunoi anual, dublu față de media europeană. Mai mult, la nivel urban, 71% din deșeurile pe care noi le aruncăm la pubele ajung pe câmp, 14% sunt reciclate, iar restul sunt arse. În mediul rural sunt încă foarte multe zone improvizate la marginea localităților, unde oamenii aruncă gunoiul, care ajunge ușor în natură. Problema este triplă, aruncăm prea mult, necontrolat și reciclăm prea puțin, pierzând astfel bani, cu toate că România este a 5-a cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. De altfel, un sfert din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge la gunoi, aproximativ 129 kg pe an. Dincolo de faptul că aruncăm la gunoi și că aproape 3/4 dintre deșeuri ajung pe câmp, planeta este într-o puternică criză a resurselor. Earth Overshoot Day este ziua în care cererea umanității pentru resurse depășește capacitatea de regenerare a planetei într-un an și în 2020 a avut loc pe 22 august. România va fi consumat resursele pentru anul 2021 pe 21 iunie 2021. De 50 de ani ne împrumutăm de la generațiile viitoare, fără să le fi întrebat dacă sunt de acord să preia o datorie care crește pe zi ce trece.”

Protejăm mediul, economisim energie și reducem consumul de resurse naturale. Acestea sunt principalele avantaje ale reciclării. Din păcate, prea puțini români respectă recomandările, iar reciclarea e ultima lor grijă. Asta în condițiile în care toate statele civilizate își reciclează masiv gunoiul, pentru cetățenii lor fiind ceva normal, natural și ușor. Ar putea fi și pentru noi, dacă ne informăm mai bine și învățăm ce se reciclează, ce nu se reciclează, unde și cum trebuie făcută reciclarea.

Normele UE obligau România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% până în 2020, altfel, riscă amenzi. Autoritățile din unele localități au luat măsuri, au oferit subvenții la taxele pe gunoi ale locatarilor care reciclează și tot mai multe administrații de bloc au organizat spații speciale pentru depozitarea deșeurilor. Cu toate acestea, nu a fost suficient. Oficial, reciclăm doar 13% și ne situăm pe ultimele locuri printre țările europene. Germania, de pildă, reciclează în proporție de 67%, Slovenia 58%, Austria 57%, Olanda 55%, Belgia 54% și Lituania 52% (potrivit datelor Eurostat din 2017) .

În anul școlar 2022-2023 se propune o săptămâna de școală numită „Săptămâna verde”, special concepută spre a îndruma și a învață copiii ce înseamnă natura curată și prietenoasă cu tot ce ne oferă ea, ecologizare, protejarea mediului și ce se întâmplă dacă nu facem aceste lucruri. Există asociații care se ocupa de reciclare, asociații dispuse să adune reciclabilele din școli. In parteneriat cu aceste asociații se poate face reciclare și educație! Putem implica copii în acțiuni de ecologizare pe un traseu montan, pe malul unui râu, concursuri pe teme de reciclare, provocări: cele mai puține ambalaje aruncate în timpul unei săptămâni.

Săptămâna „Să știm mai multe, să fim mai buni” este special conceputa pentru activități extracurriculare, se pot organiza excursii în diverse zone istorice sau culturale care promovează tradițiile și cultura noastră romanesca, excursii care pe lângă rolul lor de cunoaștere și dezvoltare culturala mai dezvolta si alte abilități necesare copiilor, ne ajuta pe noi ca diriginți să îi cunoaștem mai bine, să vedem ce îi atrage, lucruri care le putem apoi folosi în activitățile școlare!

 

prof. Tatiana Chisevescu

Liceul Constantin Brâncoveanu, Horezu (Vâlcea) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/tatiana.chisevescu

Articole asemănătoare