Criteriile de performanță pentru profesorii din învățământul primar, precum și criteriile de performanță pentru cadrele de conducere din școlile generale, aprobate conform regulamentelor ministeriale, stabilesc indicatori referitori la încurajarea motivării, independenței și responsabilizării elevilor pentru propria lor educație, și crearea unui mediu stimulant care să încurajeze performanța în timpul procesului de învățare, inclusiv la materiile legate de Educație fizică.
„Cu munca mentală asiduă, fără mișcare și muncă corporală, este un adevărat dezastru.” – L.N. Tolstoi
Documentele de politică educațională vizează diferite aspecte legate de conținutul programelor școlare, metodele de organizare și de predare. În contextul actual, este esențial ca școlile și profesorii să își organizeze activitățile educaționale în concordanță cu cerințele curriculare, axându-se pe cultivarea motivației elevilor pentru învățare, legată strâns de satisfacția pe care o simt aceștia față de orele de educație fizică.
Profesorii, având cunoștințe despre standarde, pot înțelege mai bine personalitatea elevilor, să dezvolte capacitățile acestora și să intervină în procesul de învățare pentru a ajunge la performanțe în domeniul educației fizice.
Dezvoltarea fizică, mentală, psihologică și morală sunt toate esențiale pentru dezvoltarea elevilor. Prin urmare, în clasele primare, învățătorii/profesorii au obligația principală de a explica elevilor importanța și efectele educației fizice asupra vieții lor de zi cu zi, precum și asupra stării lor generale de sănătate. Această activitate este crucială, deoarece în instituțiile de învățământ există o problemă apăsătoare legată de motivația atât a cadrelor didactice, cât și a elevilor, în ceea ce privește participarea la activitățile de educație fizică. Școala trebuie să își mențină rolul important în această chestiune, iar profesorul de educație fizică, ca parte a sistemului educațional, trebuie să fie capabil să promoveze în mod sistematic și competent dezvoltarea fizică a elevilor. Totodată, profesorul trebuie să îi motiveze pe elevi să se implice pe deplin în procesul de învățare la orele de educație fizică, astfel încât creșterea și dezvoltarea copilului să fie conforme cu parametrii stabiliți. În calitate de profesor de educație fizică, sunt dedicat în mod constant la:
- menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor;
- dezvoltarea motivației pozitive pentru orele de educație fizică;
- cultivarea nevoilor pentru un stil de viață sănătos.
Ca profesor, sunt concentrat asupra identificării strategiilor didactice pentru a crește interesul elevilor pentru învățare.
Crearea și aplicarea strategiilor didactice este un proces complex, influențat de planul de învățământ, dar adaptat la nevoile specifice de instruire ale elevilor, cerințele disciplinare, caracteristicile individuale ale profesorului, atmosfera școlii și accesul la tehnologii moderne de comunicare și informare, printre altele.
Bazându-mă pe experiența mea, găsesc că identificarea și aplicarea strategiilor didactice pentru a motiva elevii să se implice pe deplin în activitățile educaționale legate de educația fizică necesită să fiu autentic și flexibil în fața cerințelor actuale.
În primul rând, este crucial să identificăm nevoile elevilor pentru orele de educație fizică și să le conectăm la cerințele curriculare, având în vedere construirea unor relații autentice. Este esențial să dezvoltăm relații autentice cu elevii în clasă, deoarece ei se atașează foarte mult de profesorul care manifestă atitudine și empatie, iar toate acestea influențează motivația, comportamentul și abilitățile cognitive ale elevilor.
Crearea unui mediu prietenos este, de asemenea, o cerință importantă pentru cadrele didactice, având în vedere că este impusă și de standardele de calitate pentru școlile primare și secundare, având în vedere abordarea prietenoasă a copilului, care implică organizarea spațiului educațional de către cadrele didactice într-un mod care facilitează comunicarea și interacțiunea între elevi. Iar pentru mine, în calitate de profesor, este un catalizator al procesului educațional în ceea ce privește educația fizică.
Relevanța informațiilor legate de promovarea unui stil de viață sănătos, impactul educației fizice și a sportului asupra dezvoltării copilului etc., reprezintă un avantaj pentru cadrele didactice. Dorința elevilor de a fi puternici, de a avea o siluetă frumoasă și de a fi bine dezvoltați fizic este un stimulent pe care profesorul trebuie să-l inspire în copii nu prin insistență, ci prin convingere și comparație cu exemple concrete. În plus, explicațiile convingătoare referitoare la aplicarea competențelor în diverse situații din lumea reală, tonul profesorului ajută la schimbarea atitudinii și motivației elevilor față de orele de educație fizică.
Este important de menționat că orele de educație fizică mențin nivelul normal de sănătate fizică al elevilor, dar nu îmbunătățesc în mod direct dezvoltarea lor fizică. De aceea, este necesară creșterea activității fizice sau a timpului dedicat exercițiilor și antrenamentelor în diferite domenii, iar acest lucru poate fi realizat prin implicarea elevului în activități sportive extrașcolare sau participarea, independentă, la activități sportive organizate în afara școlii sau chiar acasă.
Aici, din nou, este important să menționez contribuția profesorului în ceea ce privește motivarea elevilor prin utilizarea unor metode de cercetare în grup (cum ar fi portofoliul de cercetare în grup, experimentul în echipe, portofoliul de grup). Aceste metode sunt solicitate de elevi, deoarece le oferă posibilitatea de a cerceta în grup și de a identifica, sub îndrumare sau independent, răspunsuri motivate la întrebările propuse de profesor, prezentând produse autentice la care fiecare elev contribuie. În ciuda focalizării mele pe motivarea elevilor, trebuie menționat că în mediul școlar, pentru unii elevi, activitățile de educație fizică pot provoca reacții negative, cum ar fi dorința de a evita exercițiile fizice, exprimându-se astfel: „nu vreau”, „nu rezist”, „nu pot”, „nu-mi reușește”, etc.
Profesorul trebuie să observe aceste manifestări la timp și să intervină pentru a preveni scăderea interesului pentru educația fizică. Implicarea profesorului trebuie să fie promptă și profesionistă, astfel încât elevul să recunoască și să depășească lipsa de interes manifestată, însă în același timp să fie stimulat și motivat să se implice în mod activ în activitățile din cadrul orelor de educație fizică.
Un rol important în dezvoltarea nevoii de educație fizică este, de asemenea, jucat de către părinți. În acest sens, un exemplu foarte bun aplicat în cadrul Instituției Publice Liceul Teoretic „Ginta Latina” este implicarea părinților în desfășurarea activităților educaționale și organizarea activităților sportive extrașcolare împreună cu aceștia. Exemplul părinților reprezintă unul dintre numeroșii factori motivaționali pentru copii. Părinții trebuie încurajați să sprijine copiii prin propriile exemple, deoarece activitatea fizică pentru unii elevi a scăzut considerabil în ultimii ani, în anumite cazuri fiind semnalată o lipsă de activitate fizică (datorată utilizării excesive a computerului, televizorului, a volumului mare de lecții, etc.).
Nu mai puțin important pentru activitatea fizică a elevilor este gestionarea atât a emoțiilor pozitive, cât și a celor negative, rutina zilnică a programului de activități, etc. În această privință, motivația pentru educația fizică este esențială atât din partea profesorilor, cât și din partea părinților. Elevii obișnuiți cu activitățile de educație fizică sau cei care pur și simplu apreciază activitatea fizică sunt, de obicei, energici, entuziaști și manifestă emoții pozitive, ceea ce le permite să-și lărgească experiențele. Pentru acești copii, orele de educație fizică au fost, sunt și vor fi întotdeauna printre preferatele lor. Mai multă implicare este necesară în cazul elevilor care au o atitudine negativă față de activitățile de educație fizică în general. Pentru acești elevi, profesorul de educație fizică trebuie să creeze un context emoțional pozitiv, astfel încât lecțiile să fie interesante pentru toți elevii.
Profesorul trebuie să se asigure că elevii participă cu plăcere la orele de educație fizică și așteaptă cu nerăbdare următoarea lecție. Pentru acești elevi, propun activități care implică distribuirea, aranjarea, instalarea și depozitarea echipamentelor în cadrul lecțiilor de educație fizică. Adesea, le sugerez să prezinte o informație timp de 2-3 minute, care să reflecte o noutate din domeniul sportului sau curiozități legate de subiectul lecției. Mă implic cu pasiune și demonstrez participare, depășindu-mă nu doar din punct de vedere fizic, ci și din alte puncte de vedere. Din această cauză, în urma propriilor mele experiențe, confirm că un profesor competent ar trebui să fie plin de energie, să radieze bucurie și să fie încântător, astfel încât elevii să se simtă atrași de el și de activitățile desfășurate în cadrul orelor.
În concluzie, subliniez faptul că sănătatea reprezintă cea mai valoroasă posesie a ființei umane. Aceasta nu este doar o resursă neprețuită pentru fiecare individ, ci și pentru întreaga comunitate. Atunci când ne întâlnim sau ne luăm rămas bun de la cei apropiați și dragi, ne dorim sănătate și bunăstare pentru ei, deoarece aceasta reprezintă condiția esențială și garanția unei vieți pline și fericite. Sănătatea ne ajută să realizăm planurile noastre, să depășim cu succes provocările vieții, și, în caz de nevoie, să facem față unor situații dificile. O stare de sănătate bună, menținută cu înțelepciune și îngrijită de fiecare individ, asigură o viață lungă și activă. Prin urmare, profesorii, în calitate de educatori, au obligația să utilizeze diverse strategii didactice pentru a implica pe deplin și conștiincios elevii în procesul educațional, în special în ceea ce privește lecțiile de educație fizică și promovarea conceptului de „stil de viață sănătos”.
Bibliografie
1. Legea nr. 330 din 25.03.1999 cu privire la cultura fizică și sport. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 83-86/399 din 05.08.1999.
2. Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general, aprobate prin ordinul ministrului educației nr.623 din 28 iunie 2018.
3. Standardele de competență profesională ale cadrelor de conducere din învățământul general, aprobate prin ordinul ministrului educației, culturii și cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.
4. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. 432 din 29 mai 2017.
5. Educație fizică. Curriculum pentru învățământul primar clasele I-IV. Chișinău, 2018.
6. Bazel L. Condiţii pedagogice de formare a motivaţiei pentru studierea limbilor moderne în ciclul liceal. Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie. Chişinău: USM, 2006.
7. Cioban-Pileţcaia A. Bazele ştiinţifico – teoretice ale motivaţiei studierii cursului gimnazial de matematică (în baza elementelor de algebră). Teza de doctor în pedagogie. Chişinău, 2007.
8. Dragomir P., Scarlat E. Educaţia fizică școlară. Repere noi – mutații necesare. București: EDP, 2004.
9. Gremalschi T., Boian I. Standarde de eficiență a disciplinei Educația Fizică. Chișinău: Lyceum, 2012.
10. Neacşu I. Motivaţie şi învăţare. Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1978.
11. Popenici, Șt., Fartușnic, C. Motivația pentru învățare. De ce ar trebui să le pese copiilor de ea și ce putem face pentru asta. Didactica Publishing House, București, 2009.
12. Staricov E. Condiții psihopedagogice de formare a motivației învățării la studenții din domeniul pedagogic. Autoreferat al tezei de doctor în pedagogie. Chișinău: USM, 2015.
13. Şevciuc M. Fundamentele psihopedagogice de formare a intereselor cognitive la elevii claselor primare. Teză de doctor. Chişinău, 1996.
* * *
Autori:
Șalari Daniela,
Specialist principal, DGETS
în IPLT ,,Ginta Latină”,
grad didactic superior
Calaraș Marina,
profesor de educație fizică