Conceperea actului evaluării în relaţie cu procesul de învăţare creează condiţii ca atât rezultatele elevilor cât şi calitatea procesului de predare-învăţare să fie apreciate corect.
„Teoria evaluării eficienţei învăţământului constituie un sistem de concepţii şi tehnici referitoare la măsurarea şi aprecierea rezultatelor obţinute în activitatea de învăţământ în general şi cu deosebire a rezultatelor şcolare.” (I.T. Radu, 1981)
Forme şi tipuri de evaluare
După modalitatea de exprimare:
- orală
- scrisă
După modul de adresare şi aplicare:
- frontală (pentru toţi elevii);
- individuală (pentru un elev);
- combinată (frontală şi individuală).
După momentul când se desfăşoară:
- predictivă (iniţială)
- formativă (continuă)
- sumativă (finală).
Cadrului didactic i se cere să verifice sistematic, pregătirea elevilor atât prin ascultarea lor curentă în timpul lecţiilor, cât şi prin corectarea caietelor şi aplicarea unor lucrări de control.
În verificarea vocabularului dobândit la lecţii de către elevi, se porneşte de la obiectivele instructiv-educative prevăzute de programa şcolară pentru clasele I-IV la disciplina limba şi literatura română. De exemplu, la sfârşitul clasei a III-a elevii vor dovedi că au diverse deprinderi specifice:
- citire conştientă, fluentă şi expresivă, prin împărţirea textului pe fragmente, întocmirea planului de idei şi relatarea pe scurt a conţinului unui text;
- să stabilească sensul unor cuvinte prin raportare la conţinut şi integrarea acestora în contexte noi;
- să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare;
- să manifeste interes pentru lectura unor texte variate;
- să respecte ortografia şi punctuaţia într-un text propriu;
- să aşeze corect în pagina caietului textele scrise, respectând scrierea cu alineat şi spaţiul liber între cuvinte, scriere caligrafică/lizibilă.
Una dintre abilităţile care pot fi evaluate la clasele a III-a şi a IV-a este citirea corectă, fluentă, conştientă şi expresivă.Fiecare elev citeşte textul în proză sau în versuri iar cadrul didactic noteză dacă s-au realizat, sau nu criteriile referitoare la calitatea citirii. Realizarea sau nerealizarea unui criteriu se noteză cu semnul plus sau minus.
Citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă.
Numele şi prenumele elevului Fără literizare Fără silabisire Pronunţie corectă a cuvintelor Citire fluentă Citire conştientă
Citire expresivă
Se pot formula itemi prin care se solicită elevilor să aleagă dintr-un grup de enunţuri pe cele care se potrivesc textului, sau să completeze enunţuri cu secvenţe din textul citit.
Pentru înţelegerea mesajului scris, se pot formula itemi precum:
(textul „Vizită”, de I.L. Caragiale)
1) Încercuieşte litera unde se prezintă corect informaţia din text:
Domnul a fost în vizită pentru a sărbători:
a) ziua de Crăciun
b) ziua onomastică a fiului doamnei Popescu
c) ziua de naştere
În prezenţa musafirului, Ionel:
a) stă cuminte şi ascultă discuţia
b) se duce în altă cameră
c) atârnă toba la gât, începe să bată cu o mână şi să sufle în trâmbiţă.
2) Personajele textului sunt:
a) Ştefăniţă şi prietenii
b) Vodă şi ţăranii
c) Ionel, doamna Maria Popescu, musafirul şi servitoarea.
Textul ,,Pace” de Octavian Goga
Scrieţi expresii cu înţeles asemănător pentru:
a) Luna picură argintul………………
b) Vede-atâta împăcare………………
c) De trei glasuri legănată…………….
Dacă sunt bine organizate, evaluările îi oferă profesorului informaţii importante care pot sta la baza unor decizii referitoare la ameliorarea procesului, la continuarea învăţării, la revenirea asupra unor cunoştinţe etc.
Pentru verificările scrise în cadrul testelor formative sau cumulative, metodele şi procedeele pot fi: exerciţiul scris, chestionarul, orice tip de compunere scrisă.
Formele de activitate prin care se poate realiza evaluarea vocabularului elevilor sunt compunerile şi exerciţiile originale. Compunerile implică un act individual de creaţie. Compunerile realizează pe de o parte tot ceea ce învaţă elevii la comunicare, la literatură precum şi la celelate obiecte de studiu, mai ales sub raportul exprimării. Verificarea, corectarea şi aprecierea compunerilor elevilor, prezintă o deosebită importanţă în procesul de formare şi dezvoltare a exprimării elevilor. Pentru evaluarea compunerilor create de elevi, am folosit Scaunul autorului ca mijloc de prezentare a creaţiilor proprii, pentru a forma la elevi deprinderi de autoapreciere dar şi de apreciere a colegilor. Astfel am putut evidenţia greşeli tipice, elaborând o serie de exerciţii aplicative care au dus la înlăturarea greşelilor constatate.
O deosebită importanţă în evaluare o au şi fişele de muncă independentă. Acestea permit exersarea de către elevi a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor la diferite niveluri de însuşire a lor.
Evaluarea randamentului şcolar are în vedere nu numai elevul, ci şi activitatea cadrului didactic. Comparând rezultatele obţinute de către elevi cu obiectivele instructiv-educative, cadrul didactic apreciază eficienţa metodelor şi procedeelor folosite şi se va preocupa de optimizarea procesului de predare-învăţare.
Bibliografie
* Limba şi literatura română. Perspective didactice.(2006).Bucureşti:Editura Universităţii.
1. Bocoş, M. (2002). Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană.
2. Bocoş, M. (2013). Instruirea interactivă.Repere axiologice şi metodologice.Iaşi: Editura Polirom.
3. Cerghit,I. (2008). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii. Iaşi: Editura Polirom.
4. Corniţă, G. (1993). Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române. Baia-Mare: Editura Umbria.