Școala Gimnazială “Buică Ionescu”-Glodeni implementează, în perioada 01.08.2019 – 31.07.2021, proiectul de mobilitate în domeniul educației școlare, nr. referință: 2019-1-RO01-KA101-061952, intitulat „Educație incluzivă – educație pentru viitor”, finanțat de Comisia Europeană, în cadrul Acțiunii Cheie 1 a Programului Erasmus+. Ca urmare a participării la cursul structurat de formare “Inclusive Education” desfăşurat în Praga, Republica Cehă, în perioada 11-15.11.2019, am aplicat la clasă diverse metode, strategii şi tehnici de predare-învăţare-evaluare pentru o şcoală incluzivă.
1. Activizarea elevilor înaintea lecturii folosind simţul tactil
Elevii sunt rugaţi să se ridice şi să se aşeze în semicerc cu ochii închişi şi mâinile la spate. Profesorul dă primului elev un obiect sau o literă mică din lemn pe care acesta trebuie să o simtă şi să o dea mai departe până ajunge la ultimul elev. Acţiunea se repetă pentru fiecare obiect şi literă de care avem nevoie în cadrul activităţii. După ce fiecare obiect/literă a trecut prin mâinile tuturor elevilor, aceştia sunt rugaţi să meargă la locul lor şi să scrie, pe o foaie, denumirea tuturor obiectelor şi literele pe care le-au simţit. Se citesc listele realizate de către elevi şi se arată obiectele şi literele elevilor. Ȋn etapa următoare a activităţii elevii sunt rugaţi să creeze o poveste folosind obiectele şi literele respective. La finalul activităţii, elevii citesc povestea din care au fost extrase iniţial obiectele şi literele folosite în cadrul jocului.
2. 4 colţuri
Activitatea aceasta presupune propunerea unei teme generale cu 4 subteme. Tema aleasă poate fi de cultură generală sau poate cere elevilor să facă predicţii legate de o imagine. Cele 4 subteme sunt scrise pe 4 coli de hârtie care sunt lipite în cele patru colţuri ale clasei. Elevii trebuie să meargă în fiecare colţ al clasei şi să scrie câte o idee pentru fiecare subtemă a temei globale. Activitatea se poate încheia prin lectura sau audierea unui text pentru a verifica răspunsurile elevilor.
3. Pantomimă
Pantomima este un joc similar cu mima, cu diferenţa că nu se joacă pe echipe. Pe rând, fiecare jucător va merge în afara clasei şi va primi o situaţie şi o emoţie pe care trebuie să le interpreteze. Ceilalţi jucători trebuie să ghicească situaţia şi emoţia interpretate. Activitatea se poate desfăşura sub forma unei competiţii şi primul jucător care ghiceşte situaţia şi emoţia primeşte 1 punct. După ce fiecare jucător va interpreta situaţia şi emoţia primite, se va calcula punctajul total pentru desemnarea câştigătorului.
4. Story Cubes
Pentru această activitate avem nevoie de cel puţin 6 cuburi. Pe fiecare latură a celor 6 cuburi sunt ilustrate diferite obiecte/persoane/situaţii. Jucătorii aruncă aceste cuburi şi creează o poveste cu imaginile selectate.
5. Creează un obiect
Se împart elevii în grupe mici ( 4-6 elevi). Profesorul numeşte un obiect şi toate grupele trebuie să realizeze forma obiectului respectiv, folosindu-şi corpurile, în timp ce profesorul numără de la 10 la 0.
6. Artă colaborativă
Se împart elevii în perechi/ grupe. Fiecare pereche/ grupă primeşte materiale pentru a face un desen pe care îl încep fără a vorbi. Elevii nu au voie să vorbească până la sfârşitul activităţii. Ȋn momentul în care profesorul bate din palme, fiecare pereche/ grupă trebuie să îşi schimbe locul şi să continue desenul unei alte perechi/ grupe. Perechile/ grupele îşi schimbă locul de mai multe ori până la sfârşitul activităţii când se prezintă produsele finale şi se adresează întrebări de reflecţie şi evaluare.
7. A-box
Această activitate presupune scrierea unui cuvânt care să înceapă cu fiecare literă a alfabetului. Cuvintele trebuie să aibă legatură cu tema centrală a lecţiei sau a unei secvenţe de lecţie. Elevii lucrează în grup. Fiecare grup îşi prezintă cuvintele. Pornind de la tema centrală şi de la cuvintele scrise de către elevi, se realizează harta minţii. Cuvintele scrise de către elevi sunt clasificate în subteme ale temei centrale.
Folosirea acestor metode, strategii, tehnici şi jocuri pentru educaţie incluzivă a avut rezultate pozitive la nivelul claselor de elevi prin stimularea creativităţii şi motivaţiei elevilor, crearea unor situaţii de învăţare pozitive care au implicat activ toţi elevii, dezvoltarea încrederii elevilor, stimularea gândirii critice a elevilor, îmbunătăţirea relaţiilor elev-elev şi profesor-elev şi îmbunătăţirea lucrului în echipă. Un alt aspect pozitiv l-a reprezentat participarea unui număr mai mare de elevi din categorii dezavantajate la diverse activităţi extracurriculare. De asemenea, elevii au înregistrat progres şcolar, conform fişelor de monitorizare.
Am întâmpinat şi dificultăţi în aplicarea acestor activităţi cu caracter incluziv precum numărul mare de elevi din fiecare clasă şi adaptarea metodelor, stategiilor şi tehnicilor însuşite la cursul structurat de formare “Inclusive Education” la conţinuturile din programa şcolară.
Am aplicat chestionare de satisfacţie elevilor din care a reieşit dorinţa acestora de a participa în continuare la astfel de activităţi.
Cunoştinţele însuşite prin participarea la cursul structurat de formare “Inclusive Education” au fost diseminate în cadrul unui atelier de lucru la care au participat membrii Comisie Umaniste. Aceştia au fost foarte interesaţi de strategiile, tehnicile şi jocurile prezentate, precum şi de metodele de adaptare a curriculumului pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale.
Voi continua să aplic cunoştinţele şi să dezvolt abilităţile şi competenţele achiziţionate prin participarea la cursul structurat de formare “Inclusive Education” şi să asigur sustenabilitatea metodelor, strategiilor şi tehnicilor învățate, în vederea creșterii calităţii procesului educativ incluziv.