Astăzi, ȋn şcoala romȃnească, elevul este considerat pionul principal, şcoala ţinȃnd seama de interesele şi trebuinţele lui specifice. Pentru a obţine eficienţă maximă, ȋnvăţătorul trebuie să manifeste creativitate profesională şi să folosească, ȋntr-un mod modern metodele clasice, dar şi strategii noi de dirijare, stimulare a gȃndirii şi acţiunii elevilor. Fiind lăsat să se exprime, să acţioneze, conform preocupărilor, intereselor, ȋnclinaţiilor sale, elevul va fi ajutat să-şi manifeste şi să ȋşi dezvolte personalitatea.
Metodele interactive utilizate, iniţiază şi dezvoltă ȋnvăţarea prin cooperare ca o treaptă superioară a interacţiunii psihosociale, care are la bază ajutarea reciprocă, implicarea susţinută a tuturor elevilor. După funcţia principală didactică, metodele interactive se clasifică ȋn:
- Metode de predare-ȋnvăţare interactivă de grup: ,,Metoda predării-ȋnvăţării reciproce”, ,,Metoda mozaicului”, ,,Metoda ȋnvăţării pe grupe mici”, ,,Metoda cascadei”, ,,Metoda turnirului ȋntre echipe”, ,,Metoda Piramidei”, ,,Ȋnvăţarea dramatizată”;
- Metode de fixare, sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ,,Diagrama cauzelor şi a efectului”, ,,Pȃnza de păianjen”, ,,Tehnica florii de nufăr”, ,,Scheletul de peşte”, ,,Harta cognitiv-conceptuală”, ,,Matricele”, ,,Lanţurile cognitive”, ,,Cartonaşe luminoase”;
- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: ,,Brainstorming”, ,,Metoda pălăriilor gȃnditoare”, ,,Explozia stelară”, ,,Metoda Delphi”, ,,Masa rotundă” ,,Multi-voting-ul”, ,,Studiul de caz”, ,,Tehnica acvariului”, ,,Controversa creativă”, ,,Interviul de grup”, ,,Caruselul”, etc.
- Metodele de cercetare ȋn grup: ,,Portofoliul de grup”, ,,Experimentul pe echipe”, ,,Proiectul de cercetare ȋn grup”.
A devenit o adevărată necesitate implementarea metodelor interactive, a metodelor moderne, elevul ajungȃnd să se identifice cu sarcina de ȋnvăţare. Elevii vor fi ȋndrumaţi şi antrenaţi să gȃndească critic, creativ, constructiv, punȃndu-se accentul pe calitatea informaţiei pe care un elev poate să o asimileze, pe utilitatea sa practică. Pentru predarea noţiunilor de lexic, cele mai eficace şi mai des folosite metode interactive sunt:
4.2.1. Metoda „Cubul” se foloseşte atunci cȃnd este necesară explorarea unei situaţii, a unui subiect, din mai multe perspective. Se confecţionează un cub, iar pe cele şase feţe ale sale se scrie cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ (ȋn alte cazuri nu este nevoie să se utilizeze toate feţele cubului).
Etapele realizării: a) se anunţă subiectul ce urmează a se discuta; b) se ȋmparte clasa/grupul ȋn şase echipe/subgrupuri, iar fiecare dintre acestea va rezolva una din cerinţele ȋnscrise pe feţele cubului; c) se va comunica ȋntregii clase/grupului forma ȋn care s-a finalizat ceea ce s-a scris.
Activitatea poate fi desfăşurată ȋn forma finală pe tablă, pe flipchart, pe foi albe A3. Avantajele folosirii acestei metode constau ȋn implicarea maximă a elevilor, participarea conştientă a acestora ȋn rezolvarea sarcinilor, se permite diferenţierea sarcinilor de ȋnvăţare, formează şi dezvoltă deprinderi de muncă intelectuală, stimulează gȃndirea critică, logică a elevilor, etc.
Există şi dezavantaje, cum ar fi: timp destul de ȋndelungat ȋn rezolvarea sarcinilor, pot ȋnterveni erori ȋn ȋnvăţare datorită zgomotului produs, neexistȃnd un real control asupra calităţii ȋnvăţării, etc.
Exemplu de realizare: Metoda „Cubul”; clasa a IV-a; obiectul: Limba şi literatura romȃnă; subiectul: ,,Făt-Frumos-din-Lacrimă”, de Mihai Eminescu:
1. DESCRIE:
– ce personaje vezi?
– ce culori vezi?
– ce miroşi?
– ce sunete auzi?
– ce simţi?
2. COMPARĂ: Compară pe Ileana Cosȃnzeana cu Fata Genarului:
Ileana Cosȃnzeana Fata Genarului
………………………….. …………………………….
3. ASOCIAZĂ: Găseşte ȋnsuşiri din text şi nu numai, pentru:
Făt-Frumos:…………………………………………….
Ileana Cosȃnzeana:…………………………………..
Muma Pădurii:…………………………………………
Genarul:………………………………………………….
castel:……………………………………………………..
buzdugan:………………………………………………..
apă:…………………………………………………………
lună:………………………………………………………..
luntre:………………………………………………………
stele:………………………………………………………..
cămaşă:…………………………………………………….
ochi:…………………………………………………………
4. ANALIZEAZĂ:
-De ce feciorul de ȋmpărat a primit numele de Făt-Frumos-din Lacrimă?
-De ce a orbit Ileana?
-Ce simte feciorul de ȋmpărat faţă de Muma Pădurii?
-De ce credeţi că Făt-Frumos a ieşit victorios din toate ȋncercările sale?
5. APLICĂ:
Continuă povestirea, spunȃnd ce credeţi că s-a ȋntȃmplat mai departe cu Făt-Frumos şi Ileana?
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
……………………………………………………………….
6.ARGUMENTEAZĂ:
Realizează un desen din textul,,Făt-Frumos-din-lacrimă”, de Mihai Eminescu ilustrȃnd elementele fabuloase din text.
4.2.2. Metoda „Cvintetul” exprimă sau descrie reflecţii asupra unui subiect, fiind ca o ,,poezie” care necesită sintetizarea informaţiei ȋn comunicări concise, clare.
Această metodă poate fi folosită ȋn cadrul orelor de consolidare şi recapitulare, sau ȋn orele de predare, ȋn momentul asigurării feed-back-ului informaţiilor de către elevi, prin intermediul elementelor de vocabular.
Metoda ,,Cvintetul” semnifică crearea unei poezii ȋn cinci versuri, respectȃnd cinci reguli ȋn scopul sintetizării conţinutului unei teme abordate. Acestea sunt:
1. Primul vers este format dintr-un singur cuvȃnt care redă subiectul (de obicei un substantiv);
2. Cel de-al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul. Aceste cuvinte sunt ȋn general, două adjective.
3. Al treilea vers, este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe).
4. Cel de-al patrulea vers, ȋl constituie un enunţ format din patru cuvinte, care exprimă sentimente faţă de subiect (cuvȃntul iniţial).
5. Cel de-al cincilea vers şi ultimul, este format dintr-un cuvȃnt care exprimă esenţa subiectului.
Cvintetele reprezintă un instrument un instrument rapid şi eficace de reflecţie, sinteză şi rezumare a informaţiilor. Acestea pot servi ca: mod de evaluare a ȋnţelegerii elevului, instrument de sintetizare a unor informaţii complexe, mijloc de exersare a creativităţii.
Exemple:
– Primăvara
– Ȋnfloritoare, frumoasă;
– Renăscȃnd, ȋnmugurind, ȋnverzind;
– Se instalează pe pămȃnt;
– Anotimp.
o Ȋnvăţător
o Ȋnţelept, blȃnd;
o Ocrotind, modelȃnd, ȋnvăţȃnd;
o Pregăteşte elevii pentru viaţă;
o Educă.
4.2.3. Metoda ,,Ciorchinele” este o tehnică de predare-ȋnvăţare, care stimulează elevii să gȃndească deschis, liber, fiind o modalitate de a construi asocieri noi de idei sau de a reda sensuri noi ideilor date şi care are ca scop ȋmbogăţirea, activizarea şi nuanţarea vocabularului cu ajutorul elementelor gramaticale.
Etapele realizării:
– Se scrie un cuvȃnt-nucleu, care poate fi parte de vorbire sau o propoziţie-nucleu, pe mijlocul tablei ori pe o foaie de hȃrtie;
– Elevii vor spune, apoi vor scrie cuvinte care au legătură cu tema propusă;
– Ȋnvăţătorul sau un elev, va trasa linii ȋntre cuvintele care derivă unele din altele;
– Se scriu toate cuvintele propuse de elevi, pȃnă la finalul timpului afectat activităţii sau pȃnă la epuizarea ideilor ce apar.
Această metodă se realizează ȋntr-un mod plăcut, sub formă de joc, fiind utilizată cu precădere ȋn timpul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor, de exemplu, ȋn textul „Cartea cu Apolodor”, după Gellu Naum, putem raliza imaginea pinguinului Apolodor, care trăia la circ, pe gheaţa unui răcitor, sub forma unei scheme recapitulative:
APOLODOR:
- Zȃmbitor
- Voios
- Grăsuţ
- Curat
- Tenor
- Tȃrg
- Golful Terror
- Circ
Metoda este antrenantă, dȃnd posibilitatea fiecărui elev să participe individual, ȋn perechi sau ȋn grupuri. Solicită gȃndirea elevilor, ei vor trebui să scrie tot ce ştiu ȋn legătură cu termenul-nucleu, ȋn jurul căruia se leagă toate cunoştinţele lor.
Metoda ,,Cadranele” este un mod de a ȋnfăptui şi sintetiza un conţinut informaţional, punȃndu-se accent pe participarea şi implicarea copiilor ȋn ȋnţelegerea acestuia. Metoda este grafică, presupunȃnd trasarea a două drepte ce se intersectează, una ȋn poziţie orizontală şi alta verticală, care ȋmpreună formează patru cadrane, fiind eficace pentru selectarea, clasificarea şi sintetizarea informaţiilor. Folosită cu succes ȋn toate etapele lecţiei, această metodă, se poate aplica individual, dar şi pe grupe, fiecare elev completȃnd un cadran, cerinţele fiind distribuite ȋntre ei.
Modul de realizare:
- Se prezintă materialul de studiat (textul lecţiei, fişe de lucru);
- Se ȋmparte pagina ȋn patru părţi, se trasează două drepte perpendiculare;
- Se obţin patru cadrane care se numerotează, apoi ȋn fiecare cadran, se notează informaţii care se referă la cerinţele ce s-au fixat sub forma unor titluri;
- După citirea textului, elevii fac ȋnsemnările necesare, iar ȋnvăţatorul oferă explicaţii şi ȋndrumări ȋn urma solicitării acestora;
- Rezultatele se dezbat, se confruntă şi se analizează; Se completează cadranele cu unele informaţii omise; Se extrag concluzii şi se fac aprecieri;
- Ultimul cadran poate fi lăsat la dispoziţia copilului, pentru a-şi exprima impresiile:
Metoda „cadranelor”
Clasa a II-a
„O invitație”
după Mircea Sȃntimbreanu
Completează cadranele, respectȃnd cerinţele date:
1. Scrie o propoziţie care să arate cum crezi 2. Părerea ta faţă de modul ȋn care au
că s-a simţit Jambo cȃnd a citit biletul? ales furnicile să se scuze.
…………………………………………………………. …………………………………………………..
………………………………………………………… …………………………………………………..
3. Ȋnvăţătura pe care ai desprins-o din 4. Sfatul tău adresat furnicilor
această ȋntȃmplare
………………………………………………………. ………………………………………………….
……………………………………………………… ………………………………………………….
Bibliografie
1. Molan, V. (2010). Didactica disciplinei Limba şi literatura romȃnă ȋn ȋnvăţămȃntul primar. Bucureşti: Miniped.
2. Neagu, C. (2011). Didactica limbii şi literaturii romȃne ȋn ȋnvăţămȃntul primar. Focşani: Terra.
3. Bocoş, M. Jucan, D. (2010). Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumului. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Bucureşti: Paralela 45.
4. Petrescu, P. Pop, V. (2007). Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situaţiilor de ȋnvăţare. Bucureşti: E.D.P.
5. Golu, P. Verza, E. Zlate, M. (1993). Psihologia copilului. Bucureşti: E.D.P.
6. Iordăchescu, C. (2006). Să dezlegăm tainele textelor literare. Piteşti: Carminis.