Problematizarea este o metodă de cercetare și o metodă didactică activă dialogată, care constă în crearea unor situații conflictuale între ceea ce poate rezolva și ceea ce trebuie să rezolve elevul; este o activitate de căutare, de descoperire a faptelor științifice, a fenomenelor care generează anumite procese. În timpul lecției, profesorul creează situația-problemă și organizează activitatea elevilor, astfel încât aceștia să tragă independent concluziile și să formuleze răspunsuri și soluții ale problemei: Explicați de ce cea mai mare parte a tinerilor pleacă din localitatea natală.
Dezbaterea este o metodă conversativă prin care se analizează deschis și aprofundat o problemă științifică sau practică. Poate fi utilizată la lecțiile de geografie pe echipe, având forma unui joc de roluri. După procedeul Phillips-66: profesorul împarte clasa în 4 grupe desemnând câte un conducător de discuții care supraveghează și dirijează discuția; după dezbatere conducătorul fiecărei grupe prezintă în fașa c lasei concluziile și soluțiile adoptate și motivează respingerea unor variante : Vrem să avem o comună curată!, Vrem să respirăm un aer curat!, Vrem să bem o apă curată!
Modelarea este o metodă de cercetare și o metodă didactică de dobândire a cunoștințelor despre fapte și procese petrecute la distanțe mari și greu de abordat; abordarea se face indirect, prin elaborarea unor modele simplificate, micșorate, esențializate ale realității geografice . Ca metodă de învățământ modelarea îndeplinește două funcții: ilustrativă și cognitivă. În funcție de specificul lor, modelele pot fi:
- modele obiectuale: mulaje, machete, roci, minerale, plante presate, semințe
- modele figurative: planșe, fotografii, diapozitive, diagrame, scheme
- modele simbolice (matematice): formule de calcul, modele logice, concepte
- modele cibernetice: modelarea pe calculator a diferitelor fenomene
- exemple: Reprezentați grafic structura populației pe grupe de vârstă, pe sexe, pe religii din comuna…
Învățarea prin descoperire, numită de Freinet metoda „experienței de încercare”, este considerată o finalitate către care tinde orice metodă, este o activitate a elevilor în timpul lecției pentru cercetarea în mod independent a adevărului . Elevii de fapt nu descoperă ceva nou, ei redescoperă cunoștințele vechi, aspecte ale unor domenii ale realității descrise de obiectele de învățământ. Învățarea prin descoperire presupune:
- un act de predare
- actul de descoperire
- verbalizarea generalizării bazată pe reguli, principii și idei.
Există două tipuri de descoperiri:
1. inductivă, presupune acumularea unui material geografic faptic, obținut cu ocazia unor ieșiri în natură, în orizontul local, prin intermediul descoperirii: exemplu- formarea noțiunii de albie a râului. Elevii vor descoperi albia minoră, acoperită cu apă la debite medii și albia majoră acoperită cu apă numai în timpul inundațiilor; întorși în clasă, profesorul prin formularea întrebărilor va cere elevilor să pună în relație datele culese, să desprindă anumite concluzii, elevii putând ajunge independent la definiții
2. deductivă, presupune combinarea unei idei generale pentru a se ajunge treptat la cunoștințe particulare
Metoda „Știu- Vreau să știu- Am învățat” a fost introdusă în școlile americane de Donna Ogte. Este o metodă de comprehensiune care ghidează lectura unui text sau audierea unei prelegeri . Se împarte tabla în trei coloane și profesorul completează primul rând. Prodesorul propune tema Comuna ….., după care adresează întrebări frontale: Ce știți despre comuna …..? Răspunsurile se notează pe scurt în rubrica „știu”; apoi se scriu răspunsurile nesigure în rubrica „vreau să știu”. După evocarea tuturor cunoștințelor se completează rubrica din mijloc „ce ați dori să știți despre comuna …..?”. Se notează pe scurt întrebările, iar profesorul ajută elevii să genereze alte întrebări. După învățarea metodei, completează rubricile individual sau în perechi.
Știu | Vreau să știu | Am învățat
Teritoriul comunei …. se află în partea de Nord a județului Iași, fiind o zonă de șes și colinară situată în Câmpia Moldovei, în depresiunea Jijiei. Ocupația de bază este agricultura. Predomină românii și creștinii ortodoxi. De ce este numită asa?
Care sunt caracteristicile reliefului?
Ce fel de așezare rurală este satul …….?
Când a fost atestată documentar?
Ce climă este aici?
Cu ajutorul acestei metode, elevii pot fi controlați mai ușor și pot fi încurajați sau apreciați (se pot chiar autoaprecia sau autoevalua). Se angajează mai ușor în discuții libere, dezvoltându-li-se capacitatea de comunicare. Ei devin mai interesați și motivați de studiul în detaliu a geografiei. Operează mai ușor cu bagajul de cunoștințe, învață să se comporte diferit în situații noi, realizează conexiuni cu informațiile noi mai ușor.
Instruirea asistată de calculator. În procesul de predare-învățare, cu ajutorul calculatorului se pot realiza:
- prezentarea informației sub formă grafică
- efectuarea unor calcule în scopul prelucrării de date
- realizarea unor desene
- stocarea unor informații
- culegerea, reprezentarea și analiza datelor obținute experimental
- crearea unor situații- problemă cu valoarea motivațională sau cu valoare de test
- desfășurarea unor activități diferențiate
- activități de recapitulare
- jocuri pe teme complementare sau de aprofundare a celor însușite în lecție.
Instruirea asistată pe calculator se poate realiza prin intermediul unor programe liniare sau a unor programe cu ramificații. Unul din avantajele aduse de IAC este trecerea de la „învățarea prin reproducere” la „învățarea prin practică”. Profesorul pregătește lecția luând materiale pentru conținutul lecției din baza de materiale educaționale existente în aplicație. Transmiterea unui material către calculatoarele elevilor se face prin panoul lecției sau din telecomandă.
Metodele de învățământ se aleg în funcție de obiectivele operaționale ale lecției, știind clar ce anume trebuie să știe elevul la sfârșitul lecției. În cursul unei ore este necesară folosirea mai multor metode, adecvate conținutului științific, materialului didactic și mijloacelor tehnice de care dispunem, în raport cu conținutul lecției.
Bibliografie
R. Munteanu, Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Tmișoara, 1997, p. 66
Danciu Camelia, Comuna Dudeștii Noi: studiu geografic complex, p. 122
Ionescu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 65
Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, Editura Corint, București, 2000, p. 55