În procesul de învățământ, rezultatele obținute depind de metodele utilizate de către profesor. Folosindu-se metode diferite, se obțin performanțe şi diferențe esenţiale în pregătirea elevilor, în acumularea unor noi cunoştinţe. Se pune din ce în ce mai mult în valoare rolul metodelor activ-participative, al tehnicilor de învăţare eficientă, al folosirii unor mijloace de învăţământ moderne şi al unui stil didactic integrat, toate centrate pe creşterea motivaţiei învăţării şi implicării elevilor Profesorul este cel care creează un climat favorabil de învățare, folosind diverse metode moderne care să-l determine pe elev să se implice activ în procesul instructiv educativ.
Învăţarea devine eficientă doar atunci când elevii participă în mod activ la procesul de învăţare.
În funcţie de nivelul clasei, de obiectivele concrete stabilite şi de conţinutul temelor programate, cultivarea interesului şi formarea gustului pentru Educație Tehnologică și Aplicații Practice pot fi realizate prin metode şi mijloace cum sunt: accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei şi concomitent conştientizarea acestui aspect prin rezolvarea de probleme (calcularea unor valori energetice/ nutritive a alimentelor, calculul bugetului, măsurarea unor suprafeţe, realizarea unor desene, schițe, proiecții, machete), sensibilizarea elevilor faţă de eleganţa redactării unor sesizări sau realizării unor reclame, afișe, pliante, broșuri, întocmirea unor fișe tehnologice, atracţia pentru problematic (confecţionarea unor produse sau a ambalajelor/etichetelor acestora, analizarea produselor în funcție de materiale, formă, raport calitate – preț, profit, utilitate).
Dacă în cadrul activităţilor se vor folosi metode, tehnici şi procedee diverse, alternând metodele clasice/ tradiţionale cu cele moderne, atunci randamentul copiilor va creşte, stârnind elevilor curiozitatea, interesul, dorinţa de a căuta, descoperirea prin forţe proprii.
Dintre metodele moderne specifice învăţării active care pot fi aplicate cu succes la orele de Educație Tehnologică și Aplicații Practice fac parte: brainstorming-ul, ciorchinele, cubul, problematizarea, bulgărele de zăpadă, metoda pălăriilor gânditoare. Legătura dintre competenţele cheie şi competenţele generale oferă sugestii pentru organizarea instruirii didactice și selectarea celor mai potrivite metode de către profesor.
1. Competenţa cheie – Competenţa de comunicare în limba maternă
Competenţe generale:
• Analizarea impactului dezvoltării tehnologiilor asupra mediului şi societăţii
• Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor.
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Explicaţia, Conversaţia, Dezbaterea, Modelarea, Investigaţia, Jocul de rol, Brainstorming,
2. Competenţa cheie – Competenţe de bază în matematică
Competenţe generale:
• Rezolvarea de probleme practice şi teoretice prin metode specifice
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Cubul, Știu/Vreau să știu/ Am învățat, Pălăriile gânditoare, Explozia stelară, Modelarea
3. Competenţa cheie – Competenţa de bază în ştiinţe şi tehnologie
Competenţe generale:
• Investigarea experimentală şi teoretică
• Formarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Diagrama Venn, Turul galeriei, Cubul, Ciorchinele, Careul întrebărilor, Mozaicul
4. Competenţa cheie – Competenţa digitală
Competenţe generale:
• Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, a termenilor şi simbolurilor specifice tehnologiilor.
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Mozaicul, Cubul, Interogarea Gândeşte în perechi, Piramida, Turul galeriei,
5. Competenţa cheie – Competenţa socială şi competenţe civice
Competenţe generale:
• Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
• Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Cubul, Turul galeriei, Linia valorilor, Ciorchinele, Hărţile conceptuale,
6. Competenţa cheie – Competenţa a învăţa să înveţi
Competenţe generale:
• Formarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şi valorificare a produselor
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Exercițiul, Hărţile conceptuale, Cubul, Învăţarea prin descoperire, Bulgărele de zăpadă.
7. Competenţa cheie – Competenţa iniţiativă şi antreprenoriat
Competenţe generale:
• Evaluarea resurselor personale şi formarea spiritului de iniţiativă şi antreprenoriat în planificarea carierei.
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Proiectul, Dezbaterea, Portofoliu,Jurnalul,
Exercițiul, Simularea, Studiul de caz, Observarea,
8. Competenţa cheie– Competența interculturală
Competenţe generale:
• Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare
• Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii
Metode de învăţare care dezvoltă competenţa: Studiul de caz, Modelarea, Experimentul, Proiectul, Observarea.
Bibliografie
1.Stanciu, M., „Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic”, Ed. Polirom, Iaşi, 1999.
2. Programa şcolară pentru disciplina Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice Clasele a V-a – a VIII-a-Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393 / 28.02.2017. MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
3. Antonesei, L.,”O introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației”, Editura Polirom, Iași, 2002.
4. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2004.