Metoda predării-învățării reciproce este una dintre metodele cele mai plăcute de către elevi, fiindcă, pe rând, pot lua locul dascălului și încearcă să-și ajute colegii – „elevii pot experimenta rolul cadrului didactic, fiecare elev predând, va învăța cel mai bine” (Mohammad Reza Ghorbani, Atefeh Ardeshir Gangeraj, Sahar Zahed Alavi, 2013, p.1-12) . Metoda presupune mult histrionism, spirit ludic și seriozitate din partea copiilor. Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa. Această metodă pune accentul pe dezvoltarea dialogului elev-elev, rolul profesorului fiind preluat de elevii, care au misiunea de a-şi instrui colegii.
Prima dată a fost teoretizată de pedagogul Palinscar în 1986, în lucrarea „Reciprocal Thinking” și este folosită de oricine care face un studiu de text pe teme sociale, științifice sau abordează un text narativ. Fiind una dintre metodele centrate pe elev, dezvoltă comunicarea multidirecțională, încurajează participarea elevilor, inițiativa, creativitatea acestora, stimulează dezvoltarea capacității cognitive complexe, reduce timpul de soluționare a problemelor și fenomenul de blocaj emotional; nu în cele din urmă, dezvoltă relația profesor-elev. Această metodă este considerată „mai degrabă o filosofie instrucțională decât o metodă aparte” (Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară, 2005, p. 168).
Specialiștii în educație descriu metoda centrată pe patru strategii de învăţare:
- rezumarea (expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit);
- punerea de întrebări (alcătuirea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce adresează întrebările trebuie să cunoască, bineînţeles, şi răspunsul);
- clarificarea datelor (explicarea tuturor nelămuririlor, apelarea la diverse surse de informare);
- prezicerea/ prognosticarea (reprezintă ceea ce cred elevii că s-ar putea întâmpla în continuare).
Etapele metodei:
1. explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii;
2. împărţirea rolurilor elevilor;
3. organizarea pe grupe;
4. lucrul pe text;
5. realizarea învăţării reciproce;
6. aprecieri, completări, comentarii.
În materialele teoretice didactice, sunt prezentate două variante de aplicare a metodei.
Varianta nr. 1 – Elevii primesc același text pentru studiu, sunt împărțiți în patru grupuri corespunzătoare celor patru roluri, toți membrii fiecărui grup cooperând în realizarea rolului primit. De exemplu, grupul A va realiza rezumarea textului; grupul B întocmește lista de întrebări pentru colegii lor; grupul C va clarifica diverse concepte, termeni, cuvinte necunoscute etc; iar grupul D va întocmi predicțiile.
Varianta nr. 2 –Textul este divizat în părți logice, clasa este și ea împărțită în tot atâtea grupe (câte părți logice are textul literar); în fiecare grupă de elevi, există câte patru indivizi – un rezumator, un interogator, un clarificator și un prezicător. Fiecare grupă află de la celelalte, după ce au citit, toate informațiile, apoi fiecare membru al fiecărei echipe îi învață pe colegii din alte grupe ce a lucrat. Profesorul urmărind încurajarea cooperării între copii, în cadrul unui grup mai numeros, poate distribui același rol mai multor elevi.
Exemplificare
Citiți cu atenție nuvela Rem, de Mircea Cărtărescu, apoi rezolvați următoarele sarcini.
Grupa I – Realizați rezumatul nuvelei.
Este prezentată garsoniera Svetlanei/Nanei aflată la marginea Bucureștiului, la care se ajunge prin multe străzi întortocheate. Camera este dominată de rafturi cu foarte multe cărți. Cel care deschide direct dialogul este un păianjen omniscient, aflat în ipostaza naratorului. Svetlana /Nana îi povestește lui Vali întâmplări rememorate de la vârsta de 12 ani, când mergea la mătușa ei și se juca cu vărul său Marcel și cu prietenele Garoafa, Ester, Puia, Balena, Ada și Carmina. Mama ei se îmbolnăvește, atunci Nana trebuie să stea o vreme la mătușă. Egor îi dă fetei scoica ce reprezintă „cheia” intrării în REM. Ea o așează sub pernă.
Ziua următoare, fetele hotărăsc un nou joc în care fiecare este o regină, fiecăreia îi corespunde o culoare o floare un obiect și un loc de joacă. În prima zi, regină este Balena îmbrăcată în culoarea violet, având simbolul floral o zorea. Folosește ca obiect magic un iadeș de găină. Jocul se va desfășura pe ogor. Fetele intră într-un tunel unde dau de un schelet uriaș. Nana visează că este într-o pădure și are de ales între mai multe drumuri. Ada este regină în a doua zi, culoarea ei este indigo, floarea ce-i revine este cârciumăreasa, iar obiectul magic cu care încearcă să descopere viitorul este un ceas. Locul desfășurării este curtea. Nana visează că face baie într-un izvor. A treia zi este regină Carmina, sora geamănă a Adei, îmbrăcată în albastru și împodobită cu o garoafă. Încearcă să dea viață lui Rolando cu ajutorul unei perle, în stradă. Nana visează în acea noapte un pahar asemănător Graalului. Jocul din a patra zi se derulează în camion, regina este Puia îmbrăcată în verde și decorată cu floarea-de-piatră. Printr-un creion cu bilă, ea suflă baloane de săpun, iar acestea se transformă în ouă uriașe din care ies ființe stranii. Numai oul Nanei nu se sparge. Ziua a cincea o are ca regină pe Esther, locul de desfășurare este camera Puiei unde începe un joc inițiatic, o călătorie, având ca simbol o dalie galbenă și un termometru. În noaptea respectivă, Nana visează că intră într-o casă veche unde găsește o ușă încuiată, dar se trezește cu puțin înainte să o descuie. În ziua a șasea, Garoafa, o țigăncușă, imaginează un joc magic cu o păpușă însuflețită pe locul unei școli vechi. Simbolurile ei sunt culoarea oranj și floarea de gura-leului. Fetele se joacă de-a tribunalul acuzând-o pe Zizi, păpușa Nanei. După hotărârea sentinței, Nana îi dă foc păpușii. Regina roșie Svetlana are rezervată ultima zi. Ritualul ei este o nuntă, obiectul magic este un inel, floarea simbolică este un trandafir, iar locul de joacă este foișorul. Nana este cea care va găsi REM-ul. În ultimul vis, Nana se află într-o magazie unde întâlnește un tânăr scriitor ce îi relatează povestea și faptul că intrase în REM.
Următoarea zi, Nana se întoarce acasă cu tatăl ei, ea și Vali se despart. După 15 minute în care Nana este singură în garsonieră, oul de pe masă plesnește, eliberând Himera. Svetlana continuă paginile lui Egor scriind de mai multe ori cuvântul ”nu”.
Grupa II – Realizați fișa cu întrebările în vederea folosirii acestei metode de predare pentru lecția povestirea (se va alege orice povestire studiată la clasă la orele de literatură română, literatură universală sau cercul de lectură)
Întrebări posibile:
a. Cine este naratorul textului?
b. Câte secvențe are nuvela?
c. Care este tema literară a nuvelei?
d. Cine credeți că este personajul principal?
e. Ce rol are păianjenul în desenul acțiunii nuvelei?
f. Ce credeți că reprezintă simbolurile zilelor, culorile și numele fetițelor?
g. De ce credeți că tema literară este ”de tip multiplu pe paliere” (Boris Tomașevski)?
Grupa III – Clarificați tipul de narator, tipul perspectivei narative, care este locul și timpul narării, ce rol au jocurile copiilor.
Narațiunea debutează cu un narator ipostazat într un păianjen care surprinde realitatea spațiilor și prezentarea personajelor. Iluzia adevărului este realizată la timpul prezent de către păianjenul-narator care adună ca într-o plasă țesută de el, atât scena narațiunii propriu-zise, cât și spațiile adiacente: străzile, scara blocului, autobuzul, mentalul personajului Vali etc. Disponibilitățile epice unice ale creatorului Mircea Cărtărescu sunt redate fie prin evocarea de tip confesiune, în cazul Svetlanei care îi povestește lui Vali o întâmplare din copilărie, fie prin alternanța planurilor naratoriale, care conduce la inserții ale unor narațiuni în cadrul de ansamblu, fie chiar prin tehnica omniscienței.
Timpul, cea mai complexă dimensiune a acestei nuvele, se definește în mod straniu prin relația narator-cititor: prezentul este clipa dialogului, iar viitorul este timpul la care eroii vor avea acces fără să își dea seama.
Grupa IV – Va preciza ce înseamnă ”REM-ul” pentru fiecare participant la actul comunicării.
Bibliografie
1. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996
2. Ionescu, Miron; Radu, Ioan, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
3. Cristea, Sorin, „Sociologia Educației”, ed. Hardiscom, Pitești, 1998.
4. Pânișoară, Ion-Ovidiu, „Comunicarea eficientă-metode de interacțiuni educaționale”, ed. Polirom, Iași, 2003.
5. Drăghicescu, Luminița, Strategii didactice interactive bazate pe învățarea prin colaborare în volumul Educație și dezvoltare profesională, coordonatori Valentin Dogaru-Ulieru și Luminița Drăghicescu, Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011.
6. Oprea L,Crenguța, „Metoda activ-participative de stimulare și dezvoltare a creativității în educația adulților”, în revista „Paideia”, nr. 1-2/2000.
7. Cerghit, Ioan, „Metoda de învățământ”, E. D. P., București 1997.
8. Negreț-Dobridor, Ion, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Știința învățării. De la teorie la practică, Editura Polirom, Iași, 2005.
9. Ghorbani, Mohammad Reza, Gangeraj, Atefeh Ardeshir, Alavi, Sahar Zahed, Reciprocal Teaching of Comprehension Strategies Improves EFL Learners Writing Ability, Current Issue in Education, Volume 16, Number 1, January 30, 2013, p.1-12, cie.asu.edu/ojs/index.php/ cieatasu/article/…/416/, accesat 25 mai 2018.