Metoda Mozaicul

Învățământul modern, spre deosebire de cel tradițional, este centrat pe elev, pe formarea unor competențe acestuia. Pentru îndeplinirea acestui deziderat este necesar ca profesorul să apeleze la strategii de învățare moderne, activ-participative. Elevul este, astfel, angajat  să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat. Se urmărește dezvoltarea creativității elevilor, a interesului pentru învățare și a gândirii critice.

„Oamenii învață învățând pe alții.” – Seneca

Metoda Mozaicului  poate fi utilizată la diverse discipline. Urmărește învățarea prin colaborare şi predarea achizițiilor dobândite de către fiecare membru al grupului ,,expert” unui alt grup de elevi. Mozaicul presupune următoarele etape:

  • Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 3 – 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei lecţii.
  • Profesorul prezintă succint subiectul tratat.
  • Explicarea sarcinii de lucru.
  • Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 „EXPERŢII 1” vor forma un grup, cei cu numărul 2 „EXPERŢII 2” vor forma alt grup şi aşa mai departe.
  • Elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda cea ce au înţeles colegilor din grupul din care au făcut parte iniţial. Strategiile de predare şi materialele folosite vor fi stabilite de grupul de experţi. Fiecare membru al grupului de experţi este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
  • Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare.
  • Trecerea în revistă a lecţiei prin prezentare orală cu toată clasa.

Profesorul joacă rolul de organizator al condițiilor de învățare, de îndrumător și animator, de catalizator al energiilor elevilor.

Mozaicul, ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare , are câteva avantaje:

  • dezvoltarea abilităţile de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
  • dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
  • optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor unor alţi elevi;
  • stimularea încrederii în sine a elevilor.

Tehnica „Mozaic” – tehnică de instruire reciprocă prin care se obține dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă- poate fi utilizată cu succes la predarea lecţiei Echilibrul corpurilor şi energia potenţială, la Fizică, clasa a VII-a.

Unitatea de învăţare: Echilibrul corpurilor
Detalieri de conţinut: Echilibrul corpurilor și energia potențială
Competenţe specifice:
2.2. Explicarea calitativă şi cantitativă, utilizând limbajul ştiinţific adecvat, a unor fenomene fizice simple identificate în natură şi în diferite aplicaţii tehnice
4.2. Folosirea unor modele simple în rezolvarea de probleme/situaţii problemă experimentale/teoretice

Activităţi de învăţare:
– identificarea mărimilor fizice/ fenomenelor în diferite contexte (valoarea energiei potenţiale în diferite tipuri de echilibru) şi stabilirea unei strategii de abordare a situaţiei problemă propusă de profesor;
– dezbaterea întrebării ce a provocat conflictul cognitiv, citarea dovezilor şi dezvoltarea argumentaţiei logice pentru prezentarea conceptului de echilibru mecanic;

Conţinutul învăţării:
„Experţii 1” – Echilibrul stabil
„Experţii 2” – Echilibrul instabil
„Experţii 3” – Echilibrul indiferent

Elevii se reîntorc la grupele iniţiale, explicând ceea ce au învăţat fiecare în grupele de experţi. La finalul orei, învăţătorul pune întrebări suplimentare tuturor elevilor pentru a se convinge că au înţeles ceea ce le-a fost „ predat” de către colegii lor.

Bibliografie
– Cerghit, Ioan,  „Metode de învăţământ”, E.D.P., Bucureşti, 1980;
– Dumitru, I. A., „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest, Timişoara, (2000)
– Scheau, Ioan, „Gândirea critică: metode active de predare-învăţare”, Ed. Dacia Educaţional,  2004
– Uzum, Corina „Strategii pentru eficientizarea învăţării” Ed. Universităţii „ Aurel Vlaicu”, Arad, 2009

 

prof. Vasilica Besoi

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/vasilica.besoi

Articole asemănătoare