În procesul instructiv-educativ, metoda didactică este un concept utilizat în orice activitate. „Termenul metodă derivă etimologic din două cuvinte grecești (odos- „cale”; metha- „spre”, „către”) și are înțelesul de „drum (către)”, „cale (spre). În didactică, metoda se referă la calea care e urmată, drumul ce conduce la atingerea obiectivelor educaționale” (Constantin Cucoș, 2006, p. 287) în funcție de diferite criterii, „atât pe axa evoluției istorice, cât și pe plan sincronic” (Constantin Cucoș, 2006, pag 289). Astfel, privite din perspectivă istorică, metodele se împart în tradiționale și moderne, cu precizarea că o metodă care este tradițională poate evolua spre modernitate în funcție de secvențele care se găsesc în construcția sa, iar o metodă clasificată ca fiind modernă poate conține secvențe cu specific tradițional sau se poate observa faptul că varianta propusă era aplicată și cunoscută de mult timp. Atât metodele moderne, cât și cele tradiționale au caracteristici proprii, însă toate au același scop şi anume: dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor elevilor, familiarizarea acestora cu diverse forme de manifestare în viața de zi cu zi.
Cubul este o metodă modernă, complexă, care necesită abordarea temei din mai multe laturi, perspective. Această metodă are nevoie de trecerea prin următoarele etape: împărțirea elevilor clasei în 6 echipe, fiecare având drept sarcini de lucru cerințele de pe o față a cubului, cub pe a căror fețe vor apărea cuvintele: descrie, compară, asociază, analizează, argumentează, aplică. De cele mai multe ori, cubul se utilizează în cadrul orelor de literatură, la clasele mai mari. La nivelul gimnazial poate fi folosit cu succes la toate clasele, adaptat pe nivelul de performanță al fiecărei clase.
De exemplu, la clasa a V-a, se poate utiliza în cadrul abordării operei „Tezeu și Minotaurul” de Florin Bican, descoperirea personajelor, se poate folosi metoda cubului la momentul de dirijare a învățării. Astfel, elevii, grupați în echipe, pot rezolva cerințele următoare, după ce un reprezentant al fiecărei echipe a aruncat cubul, iar acesta a indicat o anumită față.
Echipa 1: Descrie (poate găsi pe fișă următoarele întrebări:)
- Cine este personajul principal?
- Ce trăsături fizice are personajul principal?
- Oferă trei trăsături care conturează portretul moral al acestuia.
Echipa 2: Compară
- Compară atitudinea lui Tezeu în fața pericolului cu comportamentul pe care tatăl său l-a avut ani la rândul. Oferă două deosebiri și o asemănare.
- Argumentează, în 30-50 de cuvinte, dacă decizia lui Egeu a fost cea corectă când a zărit steagul negru.
Echipa 3: Asociază
- Asociază trei personaje din textul suport cu trei animale. Argumentează alegerile făcute.
- Găsește câte două însușiri pentru următoarele personaje: Ariadna, Minos.
Echipa 4: Analizează
- Ce i se putea întâmpla personajului principal?
- Tu cum ai fi procedat daca erai în locul său?
Echipa 5: Aplică
- Construiește un dialog cu Minotaurul. Realizează top trei întrebări şi oferă și
un posibil răspuns pentru fiecare având în vedere personalitatea acestuia.
Echipa 6: Argumentează
- Care este personajul tău preferat? De ce?
- Cu ce obiect poate fi asociat personajul principal al textului?
De asemenea, metodele frisco şi turul galeriilor pot fi aplicate în cadrul dirijării învățării.
Bibliografie
1. Constantin Cucoș, Pedagogie, ediția a II-a revăzută și adăugată, 2006, Iași, Editura Polirom.