Metoda cubului – mijloc de dezvoltare a gândirii critice la elevii din învățământul profesional și tehnic

Evaluarea se realizează prin transpunerea în practică a conceptelor cu care operează. Este o activitate complexă, organizată pe criterii ştiinţifice, care trebuie, dacă se aplică corect, să ducă la performanţe în actul de predare-învăţare. Din acest punct de vedere se poate vorbi de o strategie de evaluare.

La ora actuală, evaluarea poate fi privită ca o activitate care întrunește:
o latură organizatorică – organizează colectivul de elevi pentru verificarea şi aprecierea rezultatelor;
o latură materială – evaluare bazată pe aplicaţii practice, lucrări de laborator, experienţe;
o latură creativă – depinde de tactul şi măiestria evaluatorului;
o latură social-umană – ţine cont de capacităţile intelectuale ale elevilor, formularea de cerinţe specifice, acordarea de şansă, înţelegere, relaţia profesor-elev, stiluri de învăţare, grade de inteligenţă, ritmuri de învăţare ale elevilor, nevoi personale.

O strategie de evaluare se poate axa pe dezvoltarea gândirii critice la elevi.

Gândirea critică este un proces complex care în situaţii problemă pune elevul să acţioneze pe baza unor judecăţi logice. Gândirea critică apelează la o serie de exerciţii ale minţii: DESCRIEREA, COMPARAREA, ASOCIEREA, ANALIZA, APLICAREA, ARGUMENTAREA.

Această strategie de evaluare îmbină/corelează:
• o etapă de evaluare: CUMULATIVĂ – la sfârşitul unităţii de învăţare;
• o tehnică de evaluare: OBSERVAREA SISTEMATICĂ A COMPORTAMENTULUI ELEVULUI;
• o metodă de evaluare: METODA CUBULUI;
instrumentele de evaluare prezentate pe fiecare faţă a cubului:
Faţa I:
a) organizatorul grafic tip DESCRIERE;
b) organizatorul grafic pentru structuri de tip SECVENŢIONAL.
Faţa II:
a) organizatorul grafic TABELAR;
b) diagrama VENN.
Faţa III: grafice pentru structuri CAUZĂ-EFECT.
Faţa IV: eseu tehnic structurat
Faţa V: harta cuvintelor/CIORCHINELE.
Faţa VI: exerciţiul – REZOLVARE DE PROBLEMĂ.
competenţe specifice:
a) cognitive:
• descrie: culori, forme, mărimi, utilizări;
b) de execuţie:
• compară: produse, caracteristici;
• asociază: idei, fenomene;
• planifică timpul de execuţie;
• analizează produsul din mai multe unghiuri;
• aplică noţiunile teoretice în practică;
• calculează, ordonează, interpretează datele, argumentează rezultatele;
c) sociale:
• lucrează în echipă;
• comunică cu colegii;
• manifestă colaborare, întrajutorare, respect;
• organizează activitatea;
• este capabil să se autoevalueze;
• manifestă entuziasm în rezolvarea sarcinii.
Această categorie de evaluare presupune:
• rezolvarea unei SARCINI DEZVOLTATE DE LUCRU de către un grup de elevi;
• împărţirea SARCINII DEZVOLTATE în SARCINI DE LUCRU PAS CU PAS corespunzătoare celor 6 feţe ale cubului;
• SARCINILE DE LUCRU PAS CU PAS de pe fiecare faţă a cubului sunt prezentate printr-o structură expozitivă sub formă de instrument de evaluare;
• instrumentul de evaluare cuprinde criterii de performanţă măsurate/apreciate în puncte;
• SARCINILE DE LUCRU PAS CU PAS sunt rezolvate de grupuri mai mici de elevi;
• în cadrul unui grup mai mic, fiecare elev „joacă un rol” în funcţie de particularităţile sale: stil de învăţare, grad de inteligenţă, ritm de învăţare.

Exemplu de aplicare a metodei cubului la modulul Materii prime în industria textilă și pielărie, care se studiază în clasa a IX-a, învățământ profesional și învățământ liceal, domeniul de pregătire profesională Industrie textilă și pielărie:

Faţa I: DESCRIEREA fibrei de bumbac

(30 p) 1. Descrie fibra de bumbac pe baza celor 5 cuvinte cheie:
1. seminţe
2. capsulă
3. prelungiri unicelulare
4. linters
5. fibră.

(60 p) 2. Ordonează operaţiile de obţinere a fibrelor de bumbac pe scara dată.

Faţa II: COMPARAREA fibrei de bumbac cu fibra de in

(60 p) 1. Scrie în tabelul dat valorile numerice ale caracteristicilor fibrelor de bumbac şi in (polimerul de bază, culoarea, repriza [%], temperatura la care rezistă [°C], comportarea la ardere, masa specifică [kg/m ], lungimea [mm], fineţea [Nm], lungimea de rupere [km], comportarea la acizi).
(30 p) 2. Pe baza datelor scrise în tabel compară cele două fibre şi trece în schema grafică de mai jos (diagrama VENN) ASEMĂNĂRILE – DEOSEBIRILE dintre fibre.

Faţa III: ASOCIEREA caracteristicilor fibrei de bumbac cu efectele practice

(90 p) În coloana A în căsuţe sunt trecute principalele proprietăţi/caracteristici ale fibrelor de bumbac (masa specifică [kg/m ], repriza sau umiditatea legală [%], fineţea fibrei sau gradul de subţirime, lungimea fibrei [mm], gradul de maturitate).
În coloana B în căsuţele libere scrie influenţele acestor proprietăţi asupra produselor textile.

Faţa IV: ANALIZA structurii fibrei de bumbac

Explică structura chimică şi morfologică a fibrei de bumbac precizând:
(26 p) 1. structura macromoleculară
(12 p) 2. polimerul de bază – formula chimică
(12 p) 3. însoţitorii polimerului de bază
(24 p) 4. structura morfologică:
a) peretele fibrei
b) lumenul
(16 p) 5. aspectul microscopic:
a) în secţiune longitudinală
b) în secţiune transversală.

Faţa V: APLICAREA fibrelor de bumbac în domeniile practice

(90 p) Completează bobiţele ciorchinelui cu exemple de articole indicate prin domeniul de utilizare.

Faţa VI: ARGUMENTAREA caracteristicilor fibrei de bumbac

Se dau fibrele: F1, F2, F3, având caracteristicile:
F1: L = 12000 m; M = 3 g; Fr = 4 cN
F2: L = 30000 m; M = 5 g; Fr = 3 cN
F3: L = 14000 m; M = 7 g; Fr = 6 cN
(54 p) a) Să se calculeze fineţea exprimată în Ttex, Td, Nm.
(18 p) b) Să se calculeze tenacitatea Te.
(18 p) c) Să se argumenteze:
• care fibră este mai subţire – de ce?
• care fibră este mai rezistentă – de ce?

Concluzii
Profesorul care predă discipline tehnice trebuie să îi ajute pe elevi să înţeleagă conceptele tehnice şi să ajungă la un nivel de cunoştinţe şi de gândire cât mai înalt. În cadrul orelor cu aplicaţii la modulele de specialitate, acesta trebuie să îi ajute să analizeze, să sintetizeze, să aplice noi cunoştinţe şi să rezolve probleme.
Metoda cubului se dovedește utilă în instruirea interactivă și creativă a elevilor la disciplinele tehnice, permiţând abordarea complexă şi integratoare, din mai multe perspective, a unei teme.

 

prof. Doina Andrei

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/doina.andrei

Articole asemănătoare