EDICT

Educaţia fizică școlară, disciplină aflată în plină reformă conceptuală, încearcă să-şi reconsidere toate formele, mijloacele şi metodele noi de eficientizare a procesului didactic, în vederea îmbunătățirii nivelului de activitate motrică a elevilor, a realizării obiectivelor instructiv-educative imediate şi de perspectivă impuse de realitatea socio-economică.

Cuprinsă în Curriculum şcolar ca disciplină obligatorie, educația fizică, oferă copiilor perspective de formare şi dezvoltare a capacităţilor aptitudinale şi de  afirmare complexă a personalității individuale.

În conformitate cu prevederile Legii educației naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art.68, alin (2), „Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învăţământ”. Ordinul OMECTS Nr.3462/2012 reglementează organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar.

Principalele documente oficiale care reglementează activitatea de educaţie fizică şi sportivă   în învăţământul gimnazial sunt:

• Curriculum şcolar
• Programa școlară (aprobată prin Ordin al Ministrului Nr. 3919)
• Sistemul Naţional de Evaluare şi Apreciere
• Documentele de proiectare didactică (eşalonarea anuală, planificarea şi calendaristică, proiectarea unităților de învăţare)
• Planul/ schiţa de lecţie

Programa şcolară (2017), este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu.. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic, pornind de la competenţe, permite accentuarea scopului pentru care se învaţă, precum şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Este necesară, de asemenea, o abordare specifică educaţiei la acest nivel de vârstă, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de achiziţiile elevilor.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

• Notă de prezentare
• Competenţe generale
• Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
• Conţinuturi
• Sugestii metodologice
• Normativ de dotare minimală
• Sistemul de evaluare.

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale, vizate la nivelul disciplinei Educaţie fizică şi sport, indică achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea concură la formarea unui stil de viață sănătos al elevului, la dezvoltarea fizică armonioasă și a motricității acestuia.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă achiziții dobândite pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Participând la activitătile de educaţie fizică pe parcursul unui an şcolar, elevii de la clasa a VI-a, vor fi capabili :

• să efectueze exerciţii specifice de dezvoltare a calităţilor motrice
• să realizeze o  pregătire specifică a organismului pentru prestarea fiecărui tip de efort
• să respecte în execuţii  parametrii specifici fiecărei calităţi motrice
• să participe la întreceri de viteză, de forţă, de îndemânare/ capacități coordinative şi de rezistenţă
• să exerseze procedeele tehnice structurate în structuri progresive ca şi complexitate
• să exerseze structurile motrice  proprii disciplinelor sportive, sub formă de întrecere/concurs
• să exerseze acţiuni motrice, specifice disciplinelor sportive studiate, în condiţii variate
• să efectueze acţiuni tehnico-tactice în condiţiile respectării unor prevederi regulamentare simplificate
• să primescă şi ofere asistenţă şi sprijin în relaţia cu un coleg, în efectuarea elementelor acrobatice cu un grad crescut de dificultate
• să cunoască reguli minime de igienă personală si colectivă;
• să participle cu plăcere la lecții, alături de colegi

Conţinuturile instruirii sunt grupate pe următoarele domenii:

1. Organizare a activităţilor motrice
2. Dezvoltare fizică armonioasă
3. Capacitate motrică (Deprinderi şi calităţi motrice)
4. Discipline sportive
5. Igienă şi protecţie individuală
6. Comportamente și atitudini

Conţinuturile educației fizice se realizează prin activităţi obligatorii. Structura acestei activităţi include o parte introductivă, una fundamentală (tematică) si una de încheiere. Temele se stabilesc din deprinderile şi priceperile motrice de bază, de locomoţie, de stabilitate  sau manipulare, precum şi din calităţile motrice de bază. Aceste activităţi sunt adecvate particularităţilor acestei vârste. Profesorul urmăreşte ca prin aplicarea unor metode şi procedee adecvate să îndeplinească obiectivele specifice fiecărei activităţi motrice, asigurând realizarea unor activităţi anticipate şi proiectate conform unei strategii didactice.

Sugestiile metodologice includ referiri la proiectarea activităţii didactice, la strategiile didactice, precum şi la elementele de evaluare. Programa de educaţie fizică fiind un document reglator al procesului de învăţământ, ea  permite fiecărui cadru didactic  utilizarea unor mijloace didactice în funcție de particularităţile clasei şi condiţiile concrete de activitate.

Metodele utilizate în lectiile de educație fizică sunt:

• metodele verbale, care prezintă o serie de particularităti, determinate de nivelul dezvoltării copiilor;( astfel, explicatiile trebuie adaptate nivelului de întelegere al elevilor de clasa a VI a, ele  vor fi clare, concise si logice avand legatura cu subiectul predat).
• demonstratia (făcută de profesor )
• observarea executiei altor elevi;
• metoda practică sau metoda exersării;
• exersarea.

Mijloacele utilizate trebuie să asigure protejarea copiilor, să înlature orice posibilitate de producere a accidentelor. Acestea trebuie să fie cât mai diversificate, estetice şi  atractive.

Pentru a putea asigura un proces didactic modern, bazat pe oferta educaţională optimă, pe baza unor trasee particulare de învăţare, individuale sau de grup, este necesar, ca în clasele a V-a – a VIII-a să se asigure dobândirea de către elevi a competenţelor necesare dezvoltării fizice şi a calităţilor motrice, cât şi practicării unor discipline sportive.

Astfel, în clasa a VI-a vom aborda următoarele:

– Atletism: trei probe atletice, din grupe diferite (cele predate în clasa a V-a);
– Gimnastică – un exerciţiu integral cu elemente şi combinaţii acrobatice statice și dinamice;  o săritură  la aparatul de gimnastică;
– Jocuri sportive: două jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în clasa a V-a.

Cu caracter de obligativitate pentru disciplina educaţie fizică (ca de altfel pentru toate disciplinele de învăţământ) sunt documentele de planificare şi  proiectare didactică.

Acestea constituie una din activităţile esenţiale ale cadrelor didactice ca expresie a culturii pedagogice, psiologice şi metodologice a profesorului, ce oferă prilejul afirmării creativităţii didactice a celui care conduce activităţile cu copiii. In elaborarea planificărilor se parcurg urmatoarele etape :

• realizarea asocierilor dintre competențele şi conținuturi
• împărțirea în unități de învăţare
• stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învăţare
• alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare în concordanţă cu competențele şi conținuturile vizate.

Unitatea de învăţare reprezintă  elementul generator al planificării calendaristice şi este un conţinut tematic specializat propus de programa şcolară, care este tratat în mod coerent şi algoritmic, într-un sistem de lecţii (ciclu tematic) corespunzător scopurilor didactice.  Ea este distribuită în ciclul tematic sub formă de teme de lecţii şi se finalizează printr-o formă de evaluare. Proiectarea unităţilor de învăţare presupune un demers didactico-metodic responsabil din partea profesorului, în baza cunoştinţelor sale metodice, demers centrat pe îndeplinirea competențelor , nu a conţinuturilor.

Proiectarea oricărei unităţi de învăţare impune respectarea unei succesiuni logice (un model logic) în derularea demersului de esenţă metodică:

De ce voi face? → Ce voi face ? → Cu ce voi face? → Cum voi face? → Cât am realizat?
↓
Identificarea obiectivelor → Selectarea conținuturilor → Analiza resurselor → Determinarea activităților de învățare → Stabilirea instrumentelor de evaluare

Alte documente importante în activitatea didactică este  proiectul didactic (reprezintă forma principală de organizare a procesului instructiv educativ).

Nu în ultimul rând de o importanţă deosebită este „SISTEMUL NAŢIONAL ŞCOLAR DE EVALUARE LA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT”/1999,  prin care se urmăreşte determinarea efectelor rezultate ca aplicare a curriculumului.

Evaluarea considerată o componentă a procesului didactic urmăreşte în principal reglarea activităţii de instruire a elevilor, a îmbunătăţirii strategiilor didactice în vederea realizării obiectivelor cadru şi a standardelor de performanţă la un momentdat, pentru fiecare clasă.

Este important să reţinem că sistemul de evaluare conform conceptului de „autonomie”, permite atât profesorilor cât şi elevilor să opteze pentru alegerea şi susţinerea  acelor probe corespunzătoare nivelului de pregătire şi a disponibilităţilor psihomotrice, a traseelor individuale şi colective de  instruire aplicate.

SNEEFS  cuprinde:
• metodologia de aplicare a sistemului;
• capacităţile şi competenţele supuse evaluării;
• instrumentele de evaluare (probele de control);
• Criteriul minimal de promovabilitate;
• Descrierea probelor.

Pentru clasa a VI-a profesorul poate opta  în funcţie de condiţiile (de bază materială, de lucru, climă, relief), pentru
• Alergarea de viteză şi de rezistenţă
• 1-2 probe din atletism
• o săritură din gimnastică
• 1-2 jocuri sportive
• sau ramuri alternative celor obligatorii

Elevul poate opta în funcţie de ofertă, interes şi mai ales disponibilitate, pentru:
• o probă sau un cuplu de probe
• 1-2 probe de atletism şi variantele de evaluare ale acestora
• un joc sportiv şi varianta de evaluare (element tehnic, structură tehnică, joc bilateral) de dificutate diferită apreciate cu note de 8, 9 sau 10
• gimnastica acrobatică şi varianta sa de evaluare cu dificultăţi diferite (structură de elemente acrobatice, exerciţiu liber)
• o săritură din gimnastică

Sigur şi nu în ultimul rând, un alt document obligatoriu este fişa individuală pentru înregistrarea rezultatelor, evoluţia motrica a elevilor, notele obţinute şi alte date semnificative ale activităţi elevilor la lecţii (absențele, testarile initiale/ finale, note curente, statistica elevilor scutiți) elemente ce pot influenţa notarea  acestora.

În concluzie, nu greşim dacă spunem că, educația fizică, poate mai mult ca oricare disciplină, a avut și are o importanță deosebită în formarea personalității umane încă din cea mai fragedă vârstă, aspect ce impune o importanţă şi atenţie deosebită respectări şi conceperii tuturor documentelor care reglemetează activitatea sportivă a elevilor gimnaziali.