În contextul transformărilor rapide din domeniul educațional contemporan, dezvoltarea competențelor profesionale reprezintă o necesitate imperioasă pentru cadrele didactice. Fiecare zi oferă oportunități de învățare care trebuie valorificate și diseminate în comunitatea educațională. Prezentul articol își propune să analizeze experiențele de învățare dobândite în cadrul unui curs de formare axat pe inovația digitală în educația preuniversitară, din perspectiva formatorului, cu scopul de a contribui la înțelegerea modalităților de integrare eficientă a tehnologiilor în procesul didactic.
În cadrul sesiunilor de formare, s-a cristalizat o imagine complexă asupra utilizării instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare. Diversitatea participanților a generat situații pedagogice variate, de la experți în utilizarea tehnologiilor până la cursanți aflați în faza incipientă, dar animați de dorința de explorare a noilor paradigme educaționale. Analiza impactului așteptat la finalizarea cursului a evidențiat necesitatea reconfigurării procesului de învățare-predare-evaluare prin prisma competențelor digitale. S-a subliniat importanța aplicării practice a informațiilor primite și a exersării sistematice până la formarea unei rutine în implementarea resurselor digitale, acestea constituind premisele unei schimbări reale și sustenabile a procesului didactic.
Experiența formativă a relevat importanța fundamentală a schimbării de paradigmă în percepția rolului tehnologiei în educație. Tranziția de la utilizarea sporadică a instrumentelor digitale către integrarea lor strategică în designul curricular necesită o abordare sistematică și reflectivă. Cadrele didactice trebuie să dezvolte nu doar competențe tehnice, ci și capacitatea de a evalua critic potențialul pedagogic al diferitelor tehnologii, adaptându-le la specificul disciplinei și nevoile elevilor.
Abordarea tehnologiilor digitale în context educațional impune clarificarea unor aspecte metodologice esențiale. În primul rând, nu trebuie să se creeze un conflict artificial între tradițional și modern, cele două abordări fiind complementare, alegerea modalității de lucru depinzând de resursele disponibile, competențele existente și dorința de a explora alternative pedagogice. Atât elevii, cât și părinții necesită sprijin și consiliere pentru a înțelege avantajele și riscurile expunerii în mediul online, bunăstarea digitală constituind o premisă fundamentală a reușitei educaționale.
Selecția resurselor digitale, a instrumentelor și platformelor reprezintă un factor critic în atingerea obiectivelor propuse și în formarea competențelor vizate. Abordarea transcurriculară și interdisciplinară poate aduce o perspectivă nouă de înțelegere și poate genera o creștere semnificativă a motivației pentru învățare. Accesul la tehnologie permite oferirea de sprijin și feedback elevilor și părinților într-o manieră care să îi ghideze către autodeterminare și îmbunătățirea performanțelor academice.
Dezvoltarea competențelor digitale poate reconfigura rolul elevului în propriul proces educațional, profesorul adoptând funcția de mentor care monitorizează activitatea, atitudinea și progresul acestuia. Este esențial să se evite sentimentul de autosuficiență, cu atât mai mult în domeniul tehnologiilor digitale dominate de inteligența artificială, care depășește frecvent limitele imaginației umane. Recomandarea este utilizarea aplicațiilor accesibile și familiar participanților, oferind simultan provocări care să stimuleze curiozitatea și motivația pentru învățare.
Implementarea eficientă a tehnologiilor educaționale presupune o înțelegere profundă a principiilor pedagogice fundamentale și a modului în care acestea pot fi amplificate prin mijloace digitale. Formatorii trebuie să faciliteze nu doar transferul de cunoștințe tehnice, ci și dezvoltarea unei gândiri critice privind integrarea tehnologiei în practica educațională. Această abordare holistică asigură sustenabilitatea schimbărilor implementate și maximizează impactul asupra rezultatelor învățării.
Pentru cadrele didactice care doresc să exploreze platformele și aplicațiile frecvent utilizate în activitatea didactică, se recomandă aprofundarea următoarelor instrumente: Google Drive, Classroom, Wayground, Kahoot, Canva, Padlet, Prezi, Teams, Moodle și altele similare. Aceste platforme oferă funcționalități diverse care pot susține diferite strategii pedagogice și pot răspunde nevoilor specifice ale diverselor discipline de studiu.
În concluzie, tehnologia va constitui un suport indispensabil în evoluția practicilor pedagogice contemporane. Valorizarea experiențelor de învățare și diseminarea bunelor practici reprezintă cheia succesului în transformarea sistemului educațional. Integrarea eficientă a tehnologiilor digitale în educație necesită o abordare echilibrată, care să combine inovația cu principiile pedagogice fundamentale, asigurând astfel o educație de calitate, adaptată cerințelor societății digitale.
Webografie
• www.digiped.ro/
• www.facebook.com/p/Digiped-Inova%C8%9Bie-Digital%C4%83-%C3%AEn-Educa%C8%9Bia-Preuniversitar%C4%83-61578675819246/