În sistemul educațional, lucrurile nu ar trebui să fie prea diferite față de orice altă organizație. Unitatea de învățământ, de orice nivel ar fi ea (preuniversitar: preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau universitar) este o organizație care are o cultură a sa, o misiune, o viziune. Conducerea educațională este un proces de colaborare care unește talentele și forțele profesorilor pentru succesul academic, social și emoțional al elevilor. Scopul conducerii educaționale este îmbunătățirea calității educației și a sistemului de învățământ în sine.
O definiție a acestui termen – leadership educațional – este capacitatea, abilitatea, însușirea unei persoane care și-a dus la bun sfârșit propriile țeluri și idealuri (o persoană „realizată”) de a influența alți oameni pentru a-și îndeplini obiectivele. Leadershipul este în esență capacitatea de a așterne un drum pentru ca alte persoane să ia parte la îndeplinirea unui obiectiv măreț. Termenul efectiv – leadership (îndrumare/ îndrumător) eficient(ă) se referă la abilitatea de a integra cu succes și de a extinde resursele disponibile, atât către un mediu intern, cât și către unul extern, astfel încât se vor putea îndeplini țeluri ale unei organizații sau ale societății. Leadershipul este un proces de influențare care are ca ultim pas îndeplinirea scopurilor dorite.
Liderii de succes dezvoltă o viziune pentru școlile lor, bazată pe valori personale și profesionale. De fiecare dată când au ocazia, ei reiau și împărtășesc această viziune, astfel încât angajații, dar și alți colaboratori, să o adopte. Filozofia, activitățile și structurile școlii sunt astfel alcătuite încât să participe la îndeplinirea acestei viziuni comune. Leadershipul are nevoie de cel puțin 3 factori intricați – putere de decizie, autoritate și interacțiunea persoanelor din diferite grupuri. Este necesar ca liderul să aibă o viziune, dar și un caracter puternic pentru a-și influența adepții.
Leadershipul educațional poate fi privit şi înţeles ca o îmbunătățire şi extindere a profesionalismului cadrului didactic prin autorizarea acestuia să exerseze leadershipul, adică să-și manifeste abilitățile de lider în procesul activităţii sale curente, ca parte componentă a acesteia. Leadershipul este un fenomen complex ce atinge aproape toate procesele organizaţionale, sociale şi personale. Depinde de un proces de influenţă, în care oamenii sunt inspiraţi spre a atinge anumite obiective prin motivaţie personală. Într-un recent rezumat al teoriilor pe leadership, Northouse identifica patru teme comune privind modul în care este exprimat leadershipul: este un proces, implică influenţă, se realizează în cadrul uni grup, presupune realizarea unui obiectiv. Leadershipul se referă la un proces prin care o persoană poate influenţa un grup de indivizi în realizarea unui obiectiv comun. Autoritatea managerială poate exista, dar nu este necesară. Se conturează astfel ideea că leadershipul este „un proces în care un individ influenţează un grup spre atingerea unor obiective comune“.
Leadershipul educațional contribuie la dezvoltarea profesională a cadrului didactic, la formarea competențelor profesionale prin implicarea acestuia într-un proces sistematic de căutare, de identificare de soluții întru optimizarea activității practice pe care o realizează. Învăţământul românesc în perspectiva provocărilor actuale trebuie să îndeplinească o misiune crucială în valorizarea potenţialului uman, a capacităţilor sale creative şi a contribuţiei la civilizaţia universală. Logica progresului poate fi stăpânită numai prin performanţă, resursele umane fiind elementul cheie în această competiţie mondială. Căutarea, dar, mai ales investigarea unor noi abordări în educaţie, comutările dinamice de la „ceea ce este” la ceea ce „ar trebui să fie”, stabilirea setului de valori care trebuie să orienteze evoluţia societăţii sunt priorităţi reale în educaţie, iar Legea Educației Naționale adoptată în 2011 creează premisele acestor noi abordări în educație.
Studiile relevă faptul că cele mai bune practici în domeniul leadership-ului educațional arată importanța deținerii de către personalul de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar a competențelor specifice stabilirii viziunii, a valorilor, a țintelor privind performanța managementului strategic, organizației, resurselor umane, procesului de predare-învățare-evaluare, unității de învățământ în comunitate. Studiile au demonstrat că este necesară trecerea de la centrarea pe dimensiunea managerială de tip sarcină la dimensiunea managerială de tip „raționalități multiple”. Leadership-ul conține schimbare, transformare, devenire, provocare. Acest lucru generează o continuă modificare și dezvoltare a liderului și a strategiilor sale de conducere.
Așadar, tinerii trebuie să fie instruiți și învățați să accepte noutăți în stilul lor de conducere. În principiu, leadership-ul este despre „nou”, despre modalități inedite de abordare a situațiilor și noi strategii. Nu trebuie să uităm niciodată că școala este a elevilor, iar angajații școlii, indiferent de funcția pe care o ocupă, trebuie să facă orice pentru a colabora, a se dezvolta, a învăța, a se uni pentru interesul superior al acestora.