Ce este comicul? Cum se manifestă? Care este reacția voastră în urma manifestării acestuia? Următoarea activitate presupune exersarea limbii franceze pentru a aprofunda categoria estetică a comicului.
Acte de parole enseigné: Exprimer des sentiments / des émotions
Competențe specifice din programa de limba franceză:
1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale
2.4 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite
3.3 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia nu este înţeleasă imediat
4.2 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea limbii folosite
4.3 Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text
5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii de teme diverse de interes
Sursă – Textul scheciului Ioana d’Arc al lui Devos permite crearea de activități de învățare a frazei interogative, iar, la un nivel mai avansat, a tranpunerii din discursul direct în discursul indirect. Abordarea unor aspecte istorice, religioase, politice, geografice convergente va permite familiarizarea elevilor cu patrimoniul cultural și de civilizație francofone.
Raymond Devos – Jeanne d’Arc
Resurse:
buze.michel.chez.com/lavache/devos_jeanne_d_arc.htm#google_vignette
dailymotion.com/video/x3ydgkf
youtu.be/tAQL4LwgOkQ
youtu.be/tAQL4LwgOkQ
A. Penjon, Râs și libertate, Recenzie filozofică, 1893, vol. 2
Metode: lectura imaginii, problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia
Forme de organizare a activităţii: frontal, pe grupe, individual;
Materiale: fişe de lucru, mimica emoţiilor, documentul audio-video.
Modalităţi de evaluare a activităţii: fişe de lucru ale elevilor, autoevaluarea, exprimarea sentimentelor, gândurilor participanţilor referitoare la desfăşurarea activităţii.
Descrierea specifică a activității de învățare
Etapa I
Exerciţiu de « spargere a gheții » – Elevii vor auzi sonorul clipului și vor formula ipoteze despre cine ar râde în acest context și care ar fi motivele comicului : dailymotion.com/video/x3ydgkf. Ulterior, după punerea în comun a răspunsurilor, profesorul dezvăluie conținutul clipului și va începe discuția asupra tipului de comic, insistând asupra definiției comicului și asupra a ceea ce determină râsul la om. Discuția va putea fi aprofundată printr-o activitate de exprimare a opiniei asupra diferenței dintre rîsul provocat de un personaj comic – Charlot, Stan și Bran, Păcală, Bulă etc. și, ulterior, nuanțat în contextul de adoptare a unui model de autoritate parentală în cadrul familiei.
Etapa II
Elevii vor fi împărțiți în 2 grupe, una dintre ele va primi documentul cu privire la definiția comicului în perspectiva lui Henri Bergson, iar cealaltă, perspectiva lui Auguste Penjon:
Ce este comicul? Iată răspunsul lui Bergson.
Un trecător de pe stradă urmărește o fată drăguță. Se împiedică de un obstacol și cade. Râde! Viața înseamnă vigilență și flexibilitate; trecătorul nostru distrat le-a pierdut pe amândouă. S-a comportat ca un robot.
Filosoful Henri Bergson scrie despre trecătorul distrat: „ceea ce este de râs în acest caz este o anumită rigiditate mecanică în care cineva ar dori să găsească suplețea atentă și flexibilitatea vie a unei persoane”. În mod similar, continuă Bergson, comicul ar putea rezulta din contrastul dintre o materie inertă, o haină, de exemplu, și corpul viu, sau la un alt nivel, între corp și suflet, acesta din urmă reprezentând atunci polul vieții. De aici reiese efectul comic al deghizării într-un caz și minciunii trădate de trup în celălalt. (in Henri Bergson, Râsul, Paris, University Press of France, 1964, p. 8)
„Personajul comun al comicului sau al râsului, în cele mai diferite cazuri, este de fapt iruperea bruscă a spontaneității, a fanteziei, a libertății în trama evenimentelor și a gândurilor. Comedia, la toate nivelurile și în formele sale cele mai diverse, este, așadar, opera libertății. Este propriu-zis presupusa libertate a naturii sau cea a spiritului, intervenind într-un fel în ciuda regulii, cu atât mai mult, ca joc, ca o încălcare a regulii, ca și cum ar face, dacă se poate spune așa, o ocniță a rațiunii. Această intervenție abruptă, care tulbură convenționalul, care zdruncină ordinea și introduce un joc pur în care seriozitatea se credea sigura că va dura, aici, dacă nu mă înșel, este locul unde să găsește sursa profundă a râsului. (A. Penjon, Râs și libertate, Recenzie filozofică, 1893, vol. 2)
Elevii vor prezenta pe rând acest perspective, reformulând conținutul textului primit și le vor discuta împreună. Vor căuta, cu ajutorul Internetului, o secvență – un gag – care să ilustreze punctul de vedere exprimat de fiecare grupă.
Etapa III
Elevii vor crea un scurt document scris, ce urmează a fi pus în scenă, care să conțină comic de situație și unul care să conțină comic de limbaj (scurte scheciuri, glume, qui-pro-quo-uri). În timpul interpretării textelor, echipa de « arbitri » va urmări reacțiile la situațiile comice și va nota aspectele care au trezit râsul celorlalți. Concluziile vor fi notate pe post-it-uri Linoit.
Etapa IV
Evaluarea activităţii și tema de reflecție
Notaţi ceea ce simţiţi acum, ceea ce aţi învăţat, ceea ce ați dori să aplicați mai târziu, eventuale sugestii pentru aprofundarea unor aspecte importante în ora următoare prin comentarea sitării episodului comic creat în cadrul diagramei de mai jos:
Utilizarea unui fragment video și accesul la umorul devoscian
Enciplopedie – articol umor
Scheci Raymond Devos – youtu.be/tAQL4LwgOkQ
Etapa V
Elevii vor completa chestionarul de feed-back. Profesorul cere elevilor să evalueze activitatea desfăşurată, să reflecteze asupra celor descoperite și să răspundă la întrebarea “Cum v-aţi simţit pe parcursul acestei activităţi? Ce ați învățat?