Ca profesor de discipline economice, sunt adesea rugată de către elevii mei să explic conceptele financiare într-un limbaj nonacademic, pe înțelesul lor. Dincolo de definiții, clasificări și alte noțiuni teoretice este nevoie de o structurare a conceptelor în așa fel încât elevii să înțeleagă, să-și însușească și să aplice metode și principii care să-i ajute să atingă libertatea și siguranța financiară. Au nevoie de cunoștințe financiare de bază pentru a înțelege cum funcționează societatea și cum pot lua cele mai bune decizii pentru viitorul lor, pentru a-și îndeplini mai ușor anumite dorințe și cum să folosească banii ca un instrument care să-i ajute să se dezvolte și să aibă o viață mai bună.
Primele convingeri legate de bani le avem din copilărie, de la părinți, bunici sau alte rude și, în general nu suntem conștienți de modul în care acestea ne afectează comportamentul. Prietenii ne influențează, de asemenea, când vine vorba despre bani dar, de cele mai multe ori, influența nu este una pozitivă pentru că avem tendința să ne raportăm la aceștia, să comparăm bunurile lor cu ale noastre și de cele mai multe ori cheltuim inutil. De multe ori, oamenii cheltuie banii pe care nu îi au, pentru a cumpăra lucruri care nu le trebuie, din dorința de a impresiona persoane pe care nu le cunosc.
Activitățile de educație financiară sunt necesare nu numai să îmbogățească cultura financiară a elevilor, ci și să le dezvolte abilitățile de planificare pe termen lung, să le dea încredere în ei și să-i inspire să adopte un comportament responsabil din punct de vedere financiar. Astfel, elevii înțeleg mai bine conceptele teoretice învățate la școală prin jocuri, activități practice, exerciții, simulări, descoperă instrumente financiare de bază, învață să-și alcătuiască bugetul, să economisească sau să utilizeze instrumente moderne de plată.
Activitatea „Producem, investim, inițiem și dezvoltăm afaceri” desfășurată cu ocazia Zilei educației financiare din 11 aprilie 2023, în cadrul Colegiului Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din Brăila, a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la implicațiile comportamentului financiar individual nu numai asupra viitorului financiar, ci și asupra mediului și societății. Obiectivele au fost:
- Facilitarea de contexte de colaborare pentru dezvoltarea competențelor de lucru în echipă;
- Eficientizarea părții teoretice specifice educației financiare prin activități care să evidențieze aplicabilitatea ei în lumea reală;
- Dezvoltarea gândirii critice și a gândirii creative.
În prima etapă, elevii au jucat rolul producătorilor și au construit proprietăți: bănci și alte instituții financiare, restaurante, magazine, frizerii, florării, hoteluri și pensiuni pe care le-au împărțit pe teritoriile a 25 de orașe din țară. Construcțiile au fost realizate cu ajutorul unor machete din cartoane pe care le-au colorat sub îndrumarea profesorilor coordonatori.
În a doua etapă, după ce au câștigat banii în urma muncii depuse, elevii împărțiți în grupe au cumpărat proprietățile din cele 25 de orașe, și-au transformat pensiunile în hoteluri și au înțeles că pentru a dezvolta orașele trebuie să plătească taxa de oraș, taxa de tranzit și taxa de autostradă. Un elev a jucat rolul ”Statului” care a avut ca sarcini să păstreze banii statului, să colecteze amenzile, taxele și impozitele sumelor pe care proprietarii le plătesc pentru achiziția altor proprietăți și dezvoltarea afacerilor.
Elevii s-au familiarizat cu termenii economici: bunuri, servicii, proprietari, producători, antreprenori, profit, concurență, taxe și impozite și au fost pe rând producători, negociatori, investitori și consumatori înțelegând că pentru a rezista în lumea afacerilor și a face față concurenței trebuie să ia decizii corecte și să-și asume riscuri și responsabilități.
Activitățile desfășurate s-au concentrat pe durabilitate și creșterea gradului de conștientizare cu privire la implicațiile comportamentului financiar individual nu numai asupra viitorului financiar, ci și asupra mediului și societății. Elevii au pășit timid în lumea afacerilor, au devenit investitori, au descoperit oportunități de dezvoltare a afacerilor, și-au dezvoltat abilitatea de a lucra în echipă, capacitatea de a gândi rațional și critic și comportamentul responsabil față de resursele financiare.
Activitățile au fost interdisciplinare și prin faptul că înainte de a cumpăra proprietăți într-un anumit oraș din țară, elevii s-au documentat despre istoria, economia orașului și despre coordonatele sale geografice (suprafață, relief, populație). Astfel, ei au aflat că la Ploiești a fost deschisă prima rafinărie de petrol din lume, Câmpulung Muscel este atestat ca fiind cel mai vechi oraș medieval românesc, că Timișoara a fost primul oraș European care a introdus iluminatul electric stradal și care a avut tramvai sau că Strada Sforii din Brașov este cea mai îngustă stradă din Europa de Est. Elevii au fost îndrumați să descopere România, să construiască, să cumpere și să dezvolte cât mai multe proprietăți și să strângă taxele de la cei care traversează proprietățile ajutându-i să obțină profit. Prin aceste activități au continuat procesul de autocunoaștere și de cunoaștere a celorlalți și au conștientizat aplicabilitatea noțiunilor învățate.
Activitatea de educație financiară ”Producem, investim, inițiem și dezvoltăm afaceri” a fost utilă și atractivă pentru elevi și a avut un impact major asupra învățării și acumulării de cunoștințe financiare.
Cele mai importante beneficii ale elevilor au fost: stima de sine crescută, autonomie și inițiativă în accesarea unor resurse complementare care le-au permis accesul la cunoaștere, dezvoltarea spiritului de cetățenie activă și pro-activă, abilități de colaborare precum și dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale și economice, dezvoltarea gândirii critice și a creativități, formarea de abilități și comportamente responsabile necesare gestionării banilor prin economisire, investiții sau utilizarea instrumentelor financiare.