Parcurgând cursul „Învățarea prin acțiune – Metode nonformale” realizat de formatori din Brașov, în urma participării acestora la o mobilitate în Finlanda, în cadrul unui proiect Erasmus, consider că am devenit mai creativă, mai încrezătoare în forțele proprii, am dobândit cunoștințe noi care m-au ajutat să văd partea pozitivă a lucrurilor, să ne bucurăm de orice mic progres al fiecărui copil și al grupului, să ne concentrăm pe starea de bine în clasă, pe punctele forte ale fiecărui elev, pe superputerea lui pentru o sănătate mintală mai bună și o experiență școlară optimistă, pozitivă pentru a face ca învățarea și fiecare copil să înflorească. Am înțeles că acest lucru se realizează cu pași mici, consecvenți și mult optimism.
Metoda învățată care mi-a atras atenția, pe care am adaptat-o la clasă și pe care aș vrea să o detaliez este Metoda celor 6 pălării gânditoare care este o metodă modernă, interactivă, activ-participativă, de stimulare a gândirii critice în care participanții își asumă diferite roluri, în funcție de pălăria pe care o poartă: alb, roșu, galben, negru, albastru sau verde. Metoda implică mult timp și necesită o pregătire minuțioasă. Cu mult tact pedagogic însă, se pot genera o diversitate de idei, descoperi valori noi, dezvolta creativitatea, asumarea de roluri și dezvolta gândirea critică, divergentă, exersa vorbitul în public, argumentarea și găsirea de soluții la diverse probleme.
Metoda celor 6 pălării gânditoare prezentată în cadrul cursului ”Învățarea prin acțiune – Metode nonformale” ca o metodă de gestionare a conflictelor, am adaptat-o cu succes la clasă în diverse situații, atât la ședințele cu părinții pentru spargerea gheții și identificarea aspectelor pozitive, sau găsirea soluțiilor la eventualele probleme, sau în cadrul orelor de Dezvoltare Personală, în gestionarea conflictelor dintre elevi, cât și în cadrul orei de opțional „Scenete cu Povești” de la Clasa Pregătitoare asupra căreia aș vrea să mă opresc mai în detaliu.
https://www.youtube.com/shorts/KqggOV7ywV8
Cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii, am ales o poveste găsită pe rețelele de socializare care mi-a atras atenția deoarece se potrivea foarte bine pentru schimbarea atmosferei din clasă într-una mai armonioasă. Am realizat în echipă și câteva planșe originale cu personajele întâlnite în poveste și am servit și ceaiul armoat, cald și îndulcit cu miere.
https://www.youtube.com/shorts/yJRMP9tfPug
Am ales povestea „În căutarea fericirii pierdute” deoarece are o învățătură foarte utilă pentru fiecare copil care dorește să își găsească starea de bine. Am creat o altă planșă mai mare pentru a putea dramatiza povestea în fața clasei și am căutat să interpretăm piesa folosind personaje colorate de noi, cu bețișoare. A urmat apoi momentul punerii în scenă, de data aceasta, folosind măștile laminate pentru cele nouă personaje și, în final, după ce am intrat în pielea personajelor am aplicat și metoda celor 6 pălării gânditoare pentru a analiza comportamentul fiecărui personaj și a înțelege mai bine esența și morala poveștii.
Metoda se poate organiza pe 6 grupe în care fiecare contribuie cu idei iar purtătorul de cuvânt rezumă ideile grupului, iar apoi se poate organiza cu un grup de șase experți, fiecare purtând câte o pălărie, ceilalți fiind juriul, votând pentru cel mai convingător personaj.
Pălăria albă – informează, reprezintă Detectivul sau Polițistul și prezintă informațiile din text, face rezumatul poveștii. Poate interveni cu fapte care să ajute colegii în găsirea soluțiilor la problema dată. Poate enumera dovezi pentru a ajuta celelalte pălării gânditoare să rezolve problema mai eficient. Este neutră, nu are voie să tragă concluzii sau să facă judecăți cu privire la informațiile pe care le-a colectat, oferă o privire obiectivă asupra informațiilor și stă sub semnul gândirii obiective.
Pălăria roșie – spune ce simte, este Psihologul, sau Spectatorul din sala de spectacol, vorbește despre stări afective pozitive sau negative, furie, de exemplu dar și compasiune. Se bazează pe sentimente, bănuieli și intuiție. Ar trebui să exprimi emoții, sentimente și să împărtășești frici, plăceri, antipatii, iubiri și ură. Ea dă frâu imaginației și sentimentelor, oferid o perspectivă emoțională, personală asupra evenimentelor, ea desătușează stările afective.
Pălăria galbenă – este Optimistul sau Avocatul, oferind o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației. Oferă strălucire, aduce lumină prin explorarea părților pozitive ale situației și punerea în valoare a beneficiilor, a părților bune, se bazează pe gândirea optimistă, constructivă, bazată pe un fundament logic.
Pălăria neagră – este Negativistul sau Judecătorul, cel care identifică greșelile, în opoziție cu Pălăria galbenă. Ea identifică aspectele mai puțin plăcute, negative legate de situație, evidențiază punctele slabe, critică, se bazează pe gândirea negativă, pesimistă.
Pălăria albastră – este Clarificatorul sau Procurorul vizează controlul, organizează procesul de gândire și eficiența celorlalte pălării. Ea este rece, superioară, este pălăria coordonării, stabilește ordinea pălăriilor, pașii de parcurs, este asemenea dirijorului unei orchestre, gestionează efortul de gândire al celorlalte pălării, dirijează bunul mers al activității, controlează, organizează, face un rezumat al ideilor.
Pălăria verde – este Creativul sau Ziaristul vine cu idei noi, găsește noi soluții, inovatoare, generează finaluri posibile, răsturnări de situații. Ea este fertilă, abundentă în idei, pălăria creativității, a energiei descătușate, a schimbării, a alternativelor a propunerilor, se bazează pe gândirea creativă.
În povestea „În căutarea fericirii pierdute” analizată, Pălăria albastră ne-a ghidat în identificarea și definirea problemei, desfășurarea dezbaterii dar și stabilirea concluziei.
- Care este problema prezentată în poveste? (Măgărușul care era trist că își pierduse fericirea.)
- Cine îl ajută pe Măgăruș să își găsească fericirea? Cu cine se întâlnește? (Pălăria albă prezintă rezumatul poveștii.)
- Ce personaje l-au ajutat pe Măgăruș? Care a fost mai darnic? (Pălăria galbenă prezintă personajele pozitive.)
- Ce personaje au încercat să îl păcălească pe Măgăruș? Unde a greșit fiecare? (Pălăria neagră prezintă personajele negative.)
- Cum v-ați simțit când ați aflat despre comportamentul personajelor cu care s-a întâlnit Măgărușul? (Pălăria roșie își exprimă bucuria față de Broscuță, Iepuraș, Ursuleț, Rândunică, Bufniță sau tristețea și furia față de Lup, Șarpe sau Vultur care au încercat să îi păcălească pe Măgăruș și Broscuță sau să o atace pe Broscuță.)
- Ce s-ar fi întâmplat dacă nu apărea Bufnița? Cum credeți că s-ar fi terminat povestea? Cum ați fi procedat voi în locul Măgărușului? (Pălăria verde găsește finaluri posibile.)
- Deci ce am învățat din această poveste? (Pălăria albastră concluzionează că poți fi fericit atunci când ai prieteni adevărați, când poți vedea și să te bucuri de Soarele de deasupra ta, de iarba din jurul tău și de viața din jurul tău. De asemenea, trebuie să fim atenți ce prieteni ne alegem și dacă ne încredem în vorbele unor necunoscuți.)
Consider că Metoda celor 6 Pălării gânditoare este o metodă benefică deoarece ne oferă atât nouă, cadrelor didactice, posibilitatea de a găsi soluții, de a rezolva conflicte, de a afla ce gândesc copiii și de a-i cunoaște mai bine, cât și grupului de elevi de a se asculta, de a își susține un punct de vedere, argumentând și de a se cunoaște mai bine între ei, prin interacțiune directă și prin rolurile asumate, care pot fi inversate, dar nu confundate. Un copil poate avea roluri diferite în situații diferite și astfel își dezvoltă gândirea critică prin exercițiu, prin experiență directă și dialog. Pentru a putea rezolva un conflict sau o problemă și a lua o decizie bună ar trebui să poarte toate cele 6 pălării gânditoare.
Această metodă renumită și detaliată de cunoscutul psiholog maltez Eduard de Bono îi va ajuta pe copii să pună mai ușor proiectele de pe hârtie în realitate, conflictele vor deveni conversații utile, iar purtătorul celor șase pălării gânditoare va avea mereu un zâmbet optimist pe chip.
Bibliografie
Bratu, C. – Aplicații ale metodelor de gândire critică la învățământul primar, București, Editura Humanitas Educațional, 2004
www.curteaveche.ro/p/sase-palarii-ganditoare
www.canva.com/design/DAGfeYkJvS4/XstxLWlAGJux3HO7F8GbXg/view?utm_content=DAGfeYkJvS4&utm_campaign=share_your_design&utm_medium=link2&utm_source=shareyourdesignpanel