Societatea este într-o continuă schimbare voluntară sau involuntară, lucru care se răsfrânge inevitabil și asupra educației. Maniera în care se realizează educația este într-o continuă transformare, cerințele sunt tot mai ample, pentru a ține pasul cu nevoile individului contemporan. Pentru a veni în sprijinul nevoilor contemporane, se cere o educație care să includă și învățarea creativă, încă din preșcolaritate.
„Creativitatea este un proces de asociere și de combinare, în ansambluri noi, a unor elemente preexistente.” -Hubert Jaoui
Termenul creativitate provine din limba latină (creare) și înseamnă a naște, a făuri, confecționa. Prin anii 1960-1970, a fost semnalat faptul că există puține studii asupra creativității, iar acest lucru a dus la apariția unei game variate de lucrări pe această temă, peste 10.000. Chiar dacă numărul lucrărilor este unul însemnat, psihologii și cercetătorii au definit creativitatea în maniere proprii, uneori chiar contradictorii, neajungându-se la o definire unanimă. Până la apariția acestor studii se punea accent pe studierea și cercetarea geniilor, crezându-se că doar acestea pot manifesta creativitate. Se făcea o legătură de necontestat între nivelul de inteligență și potențialul creativ.
Ulterior, cercetările și studiile privind latura creativă a individului a fost studiată de foarte mulți autori. Analiza lucrărilor propuse, privind creativitatea, ne ajută să concluzionăm faptul că activitatea și învățarea creativă se manifestă prin originalitate și ingeniozitate la orice persoană, ea nefiind direct proporțională cu gradul de inteligență. J.P. Guilford [1967, p.215] a evidențiat faptul că ar exista o scală a creativității, astfel că orice om poate avea un loc pe această scală în funcție de nivelul de creativitate de care dispune. Pertinența acestei teorii ar putea fi validată și de faptul că orice om dispune de un nivel de creativitate diferit, într-un anumit domeniu sau într-un anumit context. Diferența dozei de creativitate fiind dată de experiența anterioară și nivelul de cunoștințe acumulat. Putem afirma faptul că nivelul de cunoștințe al unui om poate avea influență asupra gradului de creativitate de care dispune sau pe care îl poate valorifica.
Perioada preșcolară constituie o treaptă de dezvoltare psihică de o vastă intensitate, accentuată de intrarea copilului la grădiniță, unde întâlnește cerințe și solicitări de adaptare la un nou mediu, diferit de cel în care a crescut și s-a dezvoltat anterior. La vârsta preșcolară, cadrul cel mai relevant pentru stimularea potențialului creativ îl reprezintă jocul și stimularea învățării prin joc. Jocul îi oferă cadrul propice pentru variate manifestări creative, de cele mai multe ori acestea apar în mod spontan și neintenționat. Activitățile artistice, de desen sau pictură au o importantă latură ludică prin care preșcolarul gândește independent, spontan și în manieră proprie realitatea. Pe măsură ce cresc preșcolarii caută noi căi de a se exprima și desenele, picturile sau trăirile se conturează cu elemente din ce în ce mai variate și diversificate. Elementele fantastice, închipuite în mod creativ de copil se îmbină cu elemente din realitatea concretă, rezultând lucrări inedite, unice și cu o amprentă personală care nu îi poate fi contestată. Învățarea creativă se manifestă în toate domeniile, nu doar în ceea ce privește abilitățile practice din grădiniță, iar jocul se îmbină armonios cu situațiile de învățare. Un simplu desen sau o pată de culoare îl poate stimula pe copilul preșcolar să redea adevărate întâmplări, reușind să își imagineze lucruri fantastice dincolo de un lucru aparent banal, crează personaje imaginare și situații conform propriei viziuni. Este capabil de a construi scenarii originale, inedite, schimbă personaje în funcție de preferințe, chiar firul sau finalul povestirii. Astfel nu doar abilitățile practice îi pun în evidență latura creativă, limbajul de asemenea cunoaște o dezvoltare rapidă din dorința de exprimare a ideilor și a trăirilor. Simplele cuvinte folosite pentru a descrie o situație, un lucru sunt înlocuite de scurte propoziții, ca mai apoi din dorința de a se exprima cât mai variat câmpul lexical să se extindă considerabil.
Exemplele pot fi diverse: dintr-o planșă și câteva culori poate ieși un desen sau o pictură neobișnuită, o bucată de plastilină îl poate stimula în a concepe o formă interesantă, repovestirea unei secvențe sau citirea unei imagini pot stimula preșcolarul să inventeze ceva nou, o altă variantă a poveștii, cu totul nouă, un joc de construcții îl poate pune în situația de a descoperi compoziții noi. Totalitatea acestor manifestări dovedesc faptul că preșcolarul este capabil să realizeze produse noi, originale și inedite. Un produs pentru a fi considerat inedit nu trebuie să fie unic sau nemaivăzut pentru toată lumea, este suficient să fie original și neobișnuit pentru persoana care l-a conceput, l-a gândit și l-a elaborat după o viziune în stil propriu, după reguli personale. Preșcolarul descoperă cu fiecare zi că este capabil de noi creații, orizontul cunoașterii sale lărgindu-se în permanență și într-un ritm alert, astfel că evoluția sa este vizibilă.
Jocul și activitățile de învățare sunt o oportunitate pentru evidențierea laturii creative.
Consider că învățarea creativă se cere a fi precedată de o predare creativă, monotonia predării în stil tradițional nu mai satisface în totalitate nevoile preșcolarilor, pentru adaptarea lor la societatea viitoare ei trebuie să fie modelați conform noilor cerințe impuse. Centrul acțiunii educative, conform noului curriculum pentru educație timpurie, este centrată pe preșcolar și pe nevoile individuale ale acestuia. Diversificarea metodelor de predare-învățare în cadrul activităților din grădiniță, dar în deosebi o valorificare a metodelor complementare, activ-participative stimulează preșcolarul să participe activ, explorând oportunități și soluții noi pentru a fi cât mai creativ în răspunsul formulat sau în produsul oferit.
Chiar dacă preșcolaritatea nu este perioada în care să constatăm comportamente creative vizibile, trebuie să stimulăm flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea modului de a gândi, de a acționa, să direcționăm copilul astfel încât să găsească soluții potrivite, variate, inedite în situațiile întâlnite sau în situațiile propuse în cadrul activităților. Fiecare componentă trebuie stimulată de cadrul didactic cu tact și măiestrie deoarece el este formatorul și deschizătorul de orizonturi a preșcolarului. De multe ori familia nu are posibilitatea de a ajuta sau de a stimula preșcolarul pe latura creativă, în aceste condiții doar educatorul rămâne singura persoană autorizată să organizeze astfel activitățile la grupă, încât să stimuleze latura creativă, fie prin oferirea unor oportunități de expunere fără limite a ideilor, fie prin activități de învățare creativă. Este cunoscut faptul că odată cu inhibarea, creativitatea nu se va mai manifesta la fel de ușor.
Flexibilitatea gândirii la preșcolari o putem stimula în mod dirijat prin activități variate: să îl punem în situația de a descoperi cât mai multe întrebuințări posibile pentru un lucru sau un obiect, să construiască un alt final unei povestiri relatate, să îl punem în situația de a găsi întrebuințări neobișnuite unui obiect (o minge, o sfoară, un balon), să interpreteze diferite roluri după niște cerințe impuse sau după libera imaginație, să exprime emoții legate de o situație dată. Fluiditatea gândirii constă în capacitatea preșcolarului de a-și expune cât mai multe idei în legătură cu o sarcină propusă. Stimularea fluidității poate fi realizată prin următoarele activități: pornind de la o singură literă să găsească cuvinte cât mai multe, de la un cuvânt dat să alcătuiască cât mai multe enunțuri, pentru un obiect dat să identifice cât mai multe întrebuințări sau însușiri, să îl punem în situația de a compara două obiecte diferite sau două imagini diferite, să execute mișcări diverse folosind o anumită parte a corpului, pornind de la o anumită culoare să enumere cât mai multe obiecte, cu ajutorul formelor geometrice puse la dispoziție să creeze ceva nou etc… Originalitatea preșcolarului poate fi stimulată prin următoarele activități: să alcătuiască o poveste după o temă dată sau o imagine prezentată, să alcătuiască propoziții după o imagine dată, să facă un desen cât mai original folosind cât mai multe culori, să vină cu idei în ceea ce privește organizarea unor activități sau acțiuni din cadrul grădiniței. Lucrările originale sunt cele unde se oferă libertate în valorificarea propriilor idei preșcolarului.
Cadrul didactic trebuie să asigure un climat favorabil creativității, iar în acest sens are datoria de a înlătura eventualele blocaje care pot surveni, din motive diverse Educatorul creativ este flexibil, original în ideile sale și oferă varietate activităților astfel încât să favorizeze un climat prielnic pentru învățarea creativă.
Există de asemenea și atitudini de blocare a creativității: lipsa cooperării, lipsa răbdării, neîndemânarea, neatenția, refuzul comunicării sau lipsa concentrării. Aceste blocaje pot fi depășite prin activități potrivite, de remediere.
Învățarea creativă la vârsta preșcolară ar trebui cultivată și în mediul familial, nu doar la grădiniță. Cu cât copilul este mai expus situațiilor în care își poate manifesta liber latura creativă, cu atât aceasta se va dezvolta mai intens. O banală plimbare în parc cu copilul poate constitui prilej de a fructifica latura creativă, am observat copii care se joacă cu bețe, conuri, crengi, frunze, pietricele chiar dacă au cu ei și alte jucării.
Imaginația copilului se manifestă liber atunci când nu i se impun prea multe reguli care să îl constrângă spre realizarea unui anumit produs, de multe ori viziunea sa este total diferită de a noastră a adulților. În grădiniță este indicat să avem materiale variate din natură pentru a diversifica metodele de învățare, pentru a varia tipul de materiale. Învățarea se poate realiza și pictând pietricele care mai apoi să ne ajute la desfășurarea unor activități ludice sau matematice, putem realiza trasee aplicative pentru orele de dezvoltare psihomotorie, chiar și la educarea limbajului unde putem formula cuvinte și propoziții legate de un obiect anume. Activitățile creative nu au limite, în creativitate cerul este limita, așa spunea un proverb care descrie perfect orizontul infinit al creativității.
Cu toate că nu putem să vorbim de creativitate la vârste mici, putem aplica o învățare creativă pentru a pune bazele încă de timpuriu. Dacă educația timpurie nu s-ar ocupa și de latura creativă a învățării, potențialul creativ nu s-ar dezvolta la vârsta preșcolară, lipsindu-i bazele. Creativitatea ar trebui să ne însoțească pretutindeni și la orice pas, o lume fără creativitate ar fi doar în nuanțe de gri, dar noi avem nevoie să fim înconjurați de culoare. Starea de bine vine din frumos, iar frumosul există în ochii oricărui copil creativ.
Bibliografie
1.ALBULESCU, I., CATALANO, H. Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar. Didactica Publishing House, București, 2019, pp.15-17. ISBN 978-606-683-985-3.
2.ANGHELACHE, V. (coord), BENȚEA, C.C., COJOCARIU, V.M. Metodica activităților instructiv-educative din grădiniță:ghid pentru definitivat și grade didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2017, pp.247-259. ISBN 978-606-31-03667.
3.GUILFORD, J.P. The Nature of Human Intelligence. Bearly Limited, New York, 1967, p.215. ISBN 0072051353, 9780072051353.
4.SĂLĂVĂSTRU, D. Psihologia educației. Editura Polirom, București, 2004, pp.97-115. ISBN 978-973-681-553-9