Integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul gimnazial presupune adaptarea evaluării la disciplina Limba și literatura română, astfel încât aceasta să reflecte competențele reale de comunicare ale elevilor și progresul individual. Elevii cu CES pot prezenta tulburări specifice de învățare (dislexie, disgrafie, disortografie), dificultăți de comprehensiune a textului sau dificultăți de structurare a mesajului scris și oral. Mai jos, prezentăm câteva strategii didactice, care pot fi adaptate în funcție de diagnosticul specific (dizabilități cognitive, senzoriale, de învățare sau tulburări de spectru autist), în vederea sprijinirii educației incluzive.
Evaluarea receptării mesajului scris
- Utilizarea unor texte scurte, atractive, fragmentate;
- Simplificarea textelor, folosind un vocabular simplu, accesibil;
- Audierea textelor-suport sau citirea cerințelor de către profesor;
- Folosirea unui suport vizual, a unor benzi desenate cu bule de dialog;
- Identificarea personajelor principale dintr-un text, folosind imagini-suport;
- Selectarea ideii principale din variantele date;
- Ordonarea secvențelor narative, formulând enunțuri scurte;
- Folosirea diagramelor Venn sau a schemelor cu imagini pentru a explica structura unui text;
- Răspunsuri la întrebări închise: adevărat/fals;
- Antrenarea colegilor în explicarea textului-suport.
Evaluarea exprimării orale
- Povestirea orală pe baza unui plan de idei vizual;
- Utilizarea simbolurilor și a pictogramelor pentru a construi propoziții;
- Descrierea unui personaj, folosind fișa-ghid cu întrebări;
- Rezumatul oral al unui text în 3–4 enunțuri;
- Relatarea unui eveniment din text, folosind imagini-suport;
- Completarea verbală a enunțurilor începute de profesor;
- Exersarea situațiilor de comunicare cotidiană, în cadrul jocului de rol;
- Dialogul ghidat cu întrebări succesive, formulate clar și concis.
Evaluarea exprimării scrise
- Redactarea propozițiilor simple în locul compunerii ample;
- Completarea textelor lacunare (spații libere);
- Redactarea unui singur paragraf coerent;
- Realizarea planului de idei ca probă separată;
- Utilizarea unor modele de introducere și încheiere;
- Folosirea unor liste de cuvinte ajutătoare sau structuri fixe de redactare;
- Utilizarea tastaturii în locul scrierii de mână;
- Participarea colegilor voluntari în nuanțarea/ completarea/ corectarea răspunsurilor;
Evaluarea vocabularului și a noțiunilor de limbă
- Asocierea cuvintelor cu imagini;
- Alegerea sensului corect al unui cuvânt din variante date;
- Completarea propozițiilor cu termeni oferiți;
- Identificarea părților de vorbire prin încercuire sau colorare;
- Recunoașterea sinonimelor și antonimelor din listele date;
- Utilizarea hărților conceptuale, pentru clasificarea cuvintelor după criterii simple;
- Utilizarea unor platforme care transformă gramatica în jocuri digitale cu feedback imediat;
- Implicarea unor elevi de sprijin în explicarea cerințelor și în identificarea răspunsurilor.
Evaluarea ortografiei și punctuației
- Dictări scurte, cu ritm lent;
- Copierea controlată a enunțurilor-model;
- Evaluarea selectivă: majusculă, punctuație, semne diacritice etc.;
- Autoevaluarea ghidată : amestecul literelor de tipar cu cele de mână, omiterea sau inversarea literelor, lipsa spațiului dintre cuvinte, direcția scrisului (ascendent/ descendent);
- Crearea unui grup colegial de suport, pentru a facilita înțelegerea cerințelor;
În completare, evaluarea alternativă include portofoliul elevului (fișe de lucru, texte scurte, imagini), observația sistematică a participării, fișele de progres, proiecte simple (afiș, colaj, fișă de lectură ilustrată) și autoevaluarea ghidată.
Utilizarea unei game variate de metode de evaluare adaptată la limba și literatura română contribuie semnificativ la integrarea elevilor cu CES, valorificând progresul individual și susținând dezvoltarea competențelor funcționale de comunicare.
Concluzii
Strategiile de evaluare adaptată prezentate demonstrează că includerea reală a elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă necesită o reconceptualizare a procesului evaluativ, trecând de la standardizarea rigidă la personalizarea în funcție de nevoile și potențialul fiecărui elev. Valoarea adăugată pentru procesul de învățare constă în oferirea de oportunități multiple și diversificate prin care elevii cu CES pot demonstra achizițiile lingvistice și literare, fără ca dificultățile specifice să devină obstacole insurmontabile în calea succesului școlar. Utilizarea suporturilor vizuale, a textelor simplificate, a evaluărilor orale alternative și a instrumentelor digitale nu doar facilitează accesul la conținut, ci transformă experiența de învățare într-una pozitivă, care respectă ritmul individual și stilul de învățare al fiecărui elev. Implicarea colegilor în procesul de sprijin peer-to-peer dezvoltă simultan competențele sociale și atitudinile empatice ale întregului colectiv de elevi, contribuind la construirea unei culturi școlare incluzive.
Din perspectiva dezvoltării profesionale a cadrelor didactice și a sistemului educațional, implementarea acestor practici evaluative adaptate presupune o formare continuă în domeniul educației speciale și incluzive, precum și o colaborare strânsă între profesorii de limba română, profesorii de sprijin, psihologii școlari și familii. Instrumentele și metodele prezentate – de la diagrame Venn și hărți conceptuale până la platforme digitale interactive și portofolii personalizate – oferă cadrului didactic un repertoriu bogat pentru diferențierea evaluării, asigurând echitate și respectarea principiului educației pentru toți. La nivel instituțional, adoptarea unei abordări sistematice a evaluării adaptate la disciplina Limba și literatura română reprezintă un pas esențial către o școală incluzivă autentică, care recunoaște și valorifică diversitatea elevilor ca pe o resursă pedagogică. Această schimbare de paradigmă în evaluare nu beneficiază exclusiv elevii cu CES, ci îmbunătățește calitatea procesului educațional pentru toți elevii, promovând flexibilitatea, creativitatea didactică și centrarea pe progresul individual mai degrabă decât pe comparația normativă. Astfel, evaluarea adaptată devine un catalizator pentru inovarea pedagogică și pentru construirea unui sistem educațional mai echitabil, care răspunde nevoilor diverse ale societății contemporane.