Integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă: Studiu de caz

Numărul copiilor cu dizabilități, cu precădere intelectuale, cognitive sau fizice, a ajuns pe plan mondial la cote ridicate. Cu acest lucru se confruntă și societatea românească. Legislația în sprijinul acestor copii este precară încă. Pentru integrarea lor reală în societate sunt necesare ore de terapie pe termen lung, este nevoie de instituții cu personal calificat, care să ofere toate serviciile necesare finanțate de la bugetul statului. Până când vor fi posibile aceste facilități (normale într-o societate care are grijă de cetățenii ei) familiile acestor copii se descurcă după posibilitățile materiale pe care le au.

Din momentul în care acești copii ating vârsta școlară, majoritatea sunt integrați în învățământul de masă ca elevi cu  cerințe educaționale speciale: CES. Integrarea lor implică schimbări de sistem și de mentalitate la nivelul cadrelor didactice, fiind nevoie în egală măsură de resurse materiale și umane. Multe dintre resursele materiale de primă necesitate sunt asigurate de cadrele didactice și familii: materiale educaționale și săli de clasă adaptate nevoilor copiilor cu dificultăți/ deficiențe de învățare. Resursele umane presupun cadre didactice formate în această direcție, profesori de sprijin suficienți, logoped, psiholog școlar. La ambele capitole suntem deficitari la nivel național.

„Școala trebuie adaptată la copii și nu copiii adaptați școlilor.” – Alexander Sutherland

În școala mea avem anul acesta 12 elevi cu CES, cu diagnostice diverse. De-a lungul carierei mele, cu precădere în ultimii douăzeci de ani am avut anual, la clasele la care am predat și la care am fost diriginte, elevi cu CES. Am lucrat totdeauna în echipă cu profesorul itinerant și cu părinții, care au colaborat cu interes (marea majoritate). Acesta este deocamdată singurul mod în care putem acorda acestor copii șansa de a se alătura colegilor de clasă, de a fi acceptați, iubiți și învățați să se adapteze, pe cât le stă în putere, la viața celor „normali”.

Pentru a avea rezultate pozitive în acest sens este nevoie de elaborarea unui plan educațional individualizat. Voi prezenta un sudiu de caz al unei eleve cu Sindrom Down – planul de acțiune pentru integrarea ei în colectiv, realizat în colaborare cu profesorul de sprijin.

Studiu de caz: Eleva F., clasa a VII-a, prezintă următorul tip de dizabilitate:
– dificultăţi de învăţare,  de dezvoltare a limbajului
– dizabilităţi asociate –psihice; retard de intelect; Sindrom Down
– dezvoltare senzorial-perceptivă : senzoriale, de vedere- miopie forte
– dezvoltare psihomotrică : modificată de afecţiunile congenitale
– nivel de dezvoltare cognitivă : IQ- 46%(DMU- def. mintală ușoară)

Nivelul achizițiilor școlare

Limbajul şi comunicarea
– nivelul de dezvoltare a  vocabularului – comunicare greoaie, slab inteligibilă, cuvinte deformate în exprimarea orală;
– exprimare dislalică, grav alterată, rezistență la terapia psiho-logopedică;
– limbaj receptiv : nivel de comprehensiune slab, redă cu dificultate conţinuturi, în cuvinte, propoziţii;
– limbaj expresiv : prezent limbajul mimico-gestual- imitativ;
– particularităţi fiziologice de limbaj : deformări ale aparatului fono articulator;
– pronunţie : dislalică, dizartrică, slab inteligibilă;
– ritm şi fluenţă a vorbirii : modificat, asociat cu tulburări ale vocii;;
– DISLEXIE CENTRALĂ- citeşte prin repetare automată, după model, fără conştientizarea tuturor grafemelor;
– DISGRAFIE CENTRALĂ : îşi scrie cu litere de tipar numele şi transcrie cu litere de mână și de tipar, după model, cuvinte, propoziţii cu sens, fiind  necesară orientare în spațiul grafic;
– afectivitatea : labilitate emoţional afectivă, nevoie de suport afectiv permanent, cu tulburări de reactivitate emoţională, rezistență scăzută la frustrare;
– motivaţia : extrinsecă, având permanent nevoie de suportul familiei/ adultului;
– gândirea: retard de intelect care afectează actului învăţării, al achiziţiei de cunoştinţe şi formării de deprinderi;
– memoria : nivel slab al memoriei de lucru, lacunară, deficitară;
– atenţia: difuză, fluctuantă, alterată pe fond ADHD- slabă concentrare, volum redus;
– imaginaţia: reproductivă- ii place să deseneze, să coloreze – respectă spaţiile, are simţ cromatic dezvoltat;
– voinţa: pasivă în procesul de învățare, încăpăţânată, canalizare  negativă a voinţei, nu cooperează constant;
– temperamentul: pasivă, relativ izolată în relaţiile cu anturajul, agitată, în anumite conjuncturi, reacții disproporționate;
– atitudinile: în general disciplinată, dar cu manifestări de încăpăţânare, infantilism, instabilitate comportamentală- însă vine cu plăcere la școală, însoțită de mamă;
– aptitudinile :-să deseneze după contur;
– nivelul maturizării psihosociale : imatură, labilă, vulnerabilă afectiv-emoţional;
– comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi prezente – implicare limitată în activităţile şcolare, nivel achiziţional extrem de redus, se implică doar dacă este solicitată și supravegheată constant, incurajată;
– comportamentul în afara şcolii : sociabilă, orientată spre joc. Joc infantil stereotip. Dependentă social și emoțional de prezența unui adult(un membru al familiei).

Calcul – elemente de matematica aplicată
– DISCALCULIE GRAVĂ –incapacitate de rezolvare exerciții  /probleme
– necesită evaluare diferențiată- teste  orale/ scrise adaptate/ simplificate
– diferențiază oral și în scris semnele convenționale -adunare, scădere,
– a deprins adunări și scăderi fără TPO, in concentrul 0-1000, utlizând mijloace personale de calcul – pe degete, bețișoare, bile, calculator  etc
– recunoaște figuri geometrice plane – cerc- pătrat, triunghi, dreptunghi  și le asociază cu elemente  din mediul înconjurător;

Relaţiile sociale (cu colegii şi profesorii)
– bine integrată la nivelul clasei, fiind ajutată/protejată de colegi, încurajată de facilitator (mama/sora majoră) şi cadre didactice.
– relaţii în general adecvate cu cadrele didactice. Nu deranjează procesul didactic.

Capacitatea de adaptare la cerinţele şcolare
– din punctul de vedere al achiziţiilor şcolare, inadaptare la cerinţe şcolare;
– din punctul de vedere al adaptării la regulile şcolare, eleva este disciplinată, relativ cooperantă, receptivă dacă este abordată cu calm şi dacă sarcina îi este accesibilă.

Idei de activități: jocuri didactice, activități nonformale, stimularea încrederii/ stimei de sine, consiliere educațională, după caz (Cine sunt eu…., Cel mai mult îmi place să…, Mă simt bine când ….Nu îmi place să….Spune ce calități/ defecte crezi că ai….Persoanele importante din viața mea sunt…

Activități remediale: consolidare activitate grafo-lexică – Să ne jucăm cu literele – jetoane, litere magnetice, utilizare calculator, planșe – activitate remedială de tip recunoașterea și consolidarea alfabetului, utilizare soft educațional- ALFABETUL VESEL
– activități de grup- dezvoltarea vocabularului oral activ;
– jocul FAZAN- aplicație pe calculator;
– Metoda Montessori – cartonașe – Asocieri (obiectele și întrebuințarea lor, Arbori- frunze, flori, fructe,  Animale –hrană și adăpost), Noțiuni opuse, Vocabular (Ustensile și unelte, Familii de animale), Clasificări ( pământ, aer, apă, cele 5 simțuri) Ghicitori- cărți de joc educative;

– să denumească membri ai familiei, animale, alimente, obiecte imbrăcăminte, mijloace de transport, să imite o acțiune la cerere, să o identifice in imagini, să o denumească, să identifice obiecte după utilitate, să plaseze în categorii animale, ființe, obiecte utile, să facă comparații după diferite criterii (mare-mic, greu-ușor, tare- moale, mai multe- mai puține etc), să folosească cuvinte din sfera socială, adecvate la situație, formule de salut- bună dimineața, la revedere, poftim, mulțumesc, bună seara etc

Exerciții lexico-grafice– citire, scriere sub control- de la simplu la complex- silabe, cuvinte mono, bi, polisilabice, cuvinte, propozitii cu accent pe scrierea conștientă, în ritm propriu, corectă și conștientă a fiecarui cuvânt, cu sens și semnificație pentru elev.

Exerciții matematice – consolidarea capacității de a realiza calcule cu nr naturale utilizând mijloace intuitive sau calculator(adunări, scăderi. înmulțiri, împărțiri), distingerea nr pare/ impare într-un șir ordonat dat, recunoașterea vecinilor unui nr în șirul nr. Naturale;
-să asocieze simbolurile geometrice cu obiecte, elemente din viața cotidiană și cu experiența personală(cub, piramida etc.)

Metodele de predare – se pot utiliza diverse materiale didactice ilustrate, introduce mai multe exemple practice, planifica activităţi practice, utiliza grupuri de învăţare prin cooperare. Proiectarea de materiale trebuie să respecte:

  • Includerea unei informaţii mai reduse pe aceeaşi pagină;
  • Alocarea unui timp suplimentar pt. notarea datelor, conţinuturilor, ideilor importante
  • Folosirea culorilor contrastante;
  • Sublinierea informaţiei cu creioane colorate;
  • Utilizarea în pondere mai mare a exerciţiilor de completare cu răspunsurile potrivite;
  • Reducerea sau, după caz, mărirea caracterului cu care este scris textul;
  • Realizarea unor suporturi audio cu conţinutul textului şi versiuni electronice ale cărţii;
  • Reflectarea şi exemplificarea cu extrase din experienţe practice.

Strategii de învățare centrate pe:

  • dezvoltarea capacităţii de a comunica cât mai inteligibil și coerent posibil,
  • deprinderea capacităţii de a se exprima cât poate inteligibil,  in dialogul cu cei din jur,
  • consolidarea capacităţii de recunoaștere și uitilizare a alfabetului lb romane prin asociere cu jetoane,  imagini, serii grafice scrise cu caractere mărite
  • transcrierea corectă și conștientă, după model, a unor silabe, cuvinte, scurte propozitii pe diferite suporturi grafice, caiete cu format adaptat, tabla magnetică etc

Resurse: jocuri educative, jetoane, cartonașe Montessori, resurse digitale interactive (table magnetice, interactive, softuri educaţionale etc.), fişe de lucru adaptate cu cerințe simplificate semnificativ.

Evaluare: observarea sistematică, evaluare orală, evaluări adaptate scrise, stimularea capacității de autoevaluare
– Teste psihologice – proiective, nonverbale – Omul, copacul, familia, Matrici Progresive Raven color
–  Fişe de evaluare
–  Observaţia directă
–  Discuţii cu cadrele didactice şi părinţii
–  Metoda de apreciere obiectivă a personalităţii

Implicarea/ cooperarea părinților
Mama elevei este shadow de la debutul ciclului gimnazial. Este conştientă de situaţia copilului, dar încearcă să o menţină în cadrul şcolar în care fata se simte bine, confortabil emoțional. Prezența mamei in calitate de shadow determină o mai bună integrare a elevei cu dificultăți de integrare și facilitează diminuarea eşecului/abandonului școlar, într-un mediu şcolar prietenos.

Idei de activități:
-Activităţi de învăţare nonformale (drumeţii, excursii)- Lecţia în aer liber-La Parcul Bucov- privește animalele, denumește-le, ce animal e preferat, descrie-l cu cuvintele tale.
– Informarea avizată-identificarea obiectivelor din programa adaptată(semestrială/ anuală):

Care sunt nevoile/ dificultățile copilului meu? Cum il pot ajuta? Care sunt calitățile/ punctele tari ale copilului meu ? Cum il pot incuraja, stimula?  Stilul de invățare al copilului meu.- cum il pot ajuta și incuraja să progreseze? Cum imi motivez copilul să depășească dificultățile, să se simtă iubit și confortabil la școală? Suntem pe drumul cel bun- fiecare pas inainte contează!) (analiza rezultatelor școlare/ extrașcolare)

Strategii de învățare:
– crearea unui cadru și climat pozitiv, nonconflictual acasă; elevul/ copilul trebuie să se simtă iubit, ințeles, sprijinit;
– reglarea programului de lucru acasă, în care să se țină cont de particularitățile copilului/ elevului- rezistență scăzută la efort intelectual/ fatigabilitate, frustrare, reacții de emotivitate, nesiguranță de sine, neîncredere;
-desfășurare de activități remediale zilnice, pe durate mici de timp- activități pe arii problematice- scris-citit, (10-15 minute), terapie logopedică- pentru ameliorarea/ deficienței de limbaj;
-primirea unor sarcini casnice accesibile, rutiniere, de responsabilizare, care să nu depășească capacitatea de efort și să nu ii altereze starea de spirit;
-descoperirea intereselor elevului (ce îi place să facă- să deseneze, să aibă grijă de un animal etc;
-stimularea stării de bine, a confortului emoțional în mediul familial, prin desfășurarea de activități recreative, acasă/ aer liber;
-întărirea pozitivă a comportamentelor funcționale, sociale, acționale, practice, creșterea semnificativă a autonomiei personale;
-colaborarea cu echipa de intervenție –profesorii şi specialist- psiholog, logoped, consilier.

Resurse:
– de timp – alocarea de timp pentru întâlniri cu părinţii, profesorii, cu specialiştii (consilieri,psihologi, logopezi);
– alocarea de timp pentru activităţi de învăţare şi recreative desfăşurate cu copilul; (teatru, muzee, excursii, activități extrașcolare)
– cărţi de specialitate, broşuri;

Evaluare:
–  analiza progresului elevului;
–  observaţii privind implicarea părinţilor în activităţi (exemplu-ateliere muzeu de artă- modelaj tematic, Ziua Copilului etc.).

Cadrele didactice
Cadrele didactice cunosc situaţia elevei; faptul că mama este mereu prezentă şi că o ajută absolut dezinteresat, dar şi comportamentul elevei au dus la crearea unui mediu stabil, un mediu în care eleva se simte în siguranţă şi din care doreşte să facă parte.

Idei de activități:
–  activităti de suport psihoeducațional- exerciții de întărirea autonomiei, a stării de bine, a stabilității emoționale și evitarea reacțiilor disfuncționale;
–  antrenarea colaborării/ munca in echipă- realizarea de colaje, desene, felicitări, modelaj, proiecte   individuale/grup, excursii, lecții tematice , activități proiectate în Școala Altfel  etc
–  interasistenţe
–  informări/ dezbateri în cadrul comisiei metodice
–  colaborarea permanentă cu profesorul itinerant și echipa de intervenție- consultarea PEI/ PIP- la care să  participe toţi profesorii clasei,

Strategii de învățare (comune cu alți colegi):
– stabilirea unor reguli comune, care să fie respectate în cadrul tuturor orelor de curs care să faciliteze invățarea adaptată pt.elevi in dificultate ș iprevenirea rămânerii in urmă la invățătură;
– preluarea unor modele de bune practici de la alte școli incluzive cu experienţe de succes in cazul elevilor CES
– elaborarea unor materiale didactice individualizate- fișe lucru adaptate cu itemi accesibili dar care să asigure progresul;

Resurse:
– Programa de stimulare cognitivă, Bucuresti, 2008
– EcaterinaVrăsmaș- Dificultățile de învățare în școală, București, 2007,
– Să învățăm cu plăcere- fișe de exerciții logopedice în comunicarea orală și scrisă, 2011
– Adrian Roșan- Psihopedagogie specială, Polirom, 2015
– Sylvia Rotter- Sus cortina… pentru viață- teatrul educațional-jocuri și exerciții, UNATC, 2015

Evaluare:  analiza, împreună cu familia a progresului elevului şi a impactului planului individualizat; revizuirea planului individualizat la nevoie, în colaborare cu echipa de intervenție
Evaluarea diferențiată orală/ scrisă – probe orale, practice, teste flexibilizate, simplificate, modele teze adaptate. Se va evalua progresul, se va evita competiția între elevi, compararea, admonestarea verbală depreciativă.

Este dificil să lucrezi cu o clasă întreagă și în același timp să acorzi atenție și timp elevului cu CES. Această elevă este un copil deosebit, care se bucură de întreaga atenție a familiei, este îndrăgită de toți elevii clasei și de profesori. Și privind-o în acești ani am observat bucuria de pe chipul ei la majoritatea lucrurilor pe care le face, la sinceritatea cu care se exprimă (deși exprimarea este greoaie și vocabularul limitat) și la dragostea pentru pictură și pentru toți cei din jur. Este un caz fericit!

Din păcate, situația elevilor cu CES în școala românească este dramatică. Ei sunt doar acceptați, prin legislație, dar nu și integrați în mod real.

 

prof. Daniela Badea

Școala Gimnazială Rareș Vodă, Ploiești (Prahova) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/daniela.badea2

Articole asemănătoare