Rolul cadrului didactic nu este doar de transmițător al informației, ci și unul de facilitator al învățării, prin crearea unui ambient (scop, informații, resurse, strategie), construirea cunoașterii cu ajutorul TIC, în vederea realizării eficiente a învățării. Regândind propria misiune, profesorul se poate transforma în facilitator al învățării, prin crearea unui ambient (scop, informații, resurse, strategie), construirea și dezvoltarea cunoașterii cu ajutorul instrumentelor și aplicațiilor digitale. Valoarea pedagogică a utilizării noilor tehnologii este reprezentată de măsura integrării acestora în realizarea eficientă a activității de învățare.
Învățarea reprezintă activitatea proiectată de cadrul didactic, astfel încât să determine schimbări comportamentale ale elevului, cu accent pe dobândirea de competențe (cunoștințe, abilități, atitudini), cu o motivație corespunzătoare. Cum tehnologiile digitale pot crea acea subtilă punte de legătură între ştiinţă şi artă şi cum menirea profesorului de limba română este „de a stârni dragostea de lectură, patima pentru carte, sfiiciunea nobilă în faţa ideii de frumos” (Nichita Stănescu), crearea unor mijloace moderne, care să se înscrie în tendinţele generale de utilizare a noilor tehnologii informaţionale, devine pentru dascăl o adevărată provocare.
Problematica integrării noilor tehnologii în educaţie a fost abordată şi analizată din perspective multiple, fiind evidenţiate avantajele, implicaţiile şi resursele necesare. Progrese semnificative s-au înregistrat în dotarea şcolilor cu tehnologie informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de softuri educaţionale, elaborarea de materiale-suport şi furnizarea de activităţi de formare pentru cadrele didactice. Aplicarea tehnologiilor informatice înseamnă atât conversie de metode, tehnici, proceduri de derulare a proceselor educaționale, cât și modificarea modului de gândire și a mentalității cadrelor didactice. Utilizarea tehnologiilor informatice de vârf sau avansate în ID permite trecerea de la învățarea prin memorare la învățarea prin aplicare, precum și optimizarea întregului proces educațional.
În şcoala mileniului III sunt folosite din ce în ce mai des prezentările powerpoint ca material didactic, softurile educaţionale adaptate diferitor stiluri de învăţare, programele de simulare etc., iar folosirea acestor noi mijloace de învăţământ creşte accesul la resursele de predare – învăţare – evaluare, determină schimbarea rolului profesorului şi al elevului, într-un mediu de instruire în reţea. Resursele utilizate pentru predare și învățare sunt, în principal, cele uzuale: flipchart, marker, videoproiector, computer/ laptop/ tabletă, imprimantă, copiator, suport de curs multiplicat, exemple de planificări, proiectări, proiecte; resurse eLearning, care pot fi: convenționale – pachete / resurse educaționale (cunoștințe, informații, strategii) distribuite elevilor prin transfer direct, de către formator/ cadrul didactic, folosind sisteme e-Learning convenționale (transfer, via cd/dvd sau Internet, în sistemele de instruire pe calculator / laptop / tablet / smartphone); social learning pachete/resurse educaționale (cunoștințe, informații, strategii) partajate și/sau elaborate în rețele sociale, prin interacțiunea utilizatorilor (cursanți, formatori/cadre didactice, tutori specialiști/experți în domeniul de interes) de la distanță, folosind social software (blog-uri, wiki, GoogleDocs, Web 2.0 etc.).
În continuare, propun câteva soluţii concrete pe care profesorul de limba română (şi nu numai) le poate aborda pentru a eficientiza instruirea şi a orienta procesul de învăţare spre activităţi constructive şi educative: lecţiile AeL, prezentările powerpoint, utilizarea Internetului, cărţi electronice, dicţionare digitale, enciclopedii, softuri educaționale, filme etc. Studiile realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări au arătat că utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Un exemplu în acest sens îl reprezintă platforma eTwinning – parte componentă a Programului de învăţare pe parcursul întregii vieţii, al Comisiei Europene.
Softul educaţional este un program informatizat, proiectat special pentru rezolvarea unor sarcini didactice, prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculator, care asigură controlul şi / sau autocontrolul activităţii de învăţare.
Prezentările Power Point sunt deosebit de utile, dacă profesorul corelează în mod optim obiectivele lecţiei cu întreg conţinutul acesteia. Pot fi organizate jocuri și concursuri pe teme diverse, iar informația poate fi organizată pe nivele.
Tehnologia modernă a WebQuest-ului răspunde din plin atât aşteptărilor elevilor ce iubesc calculatorul şi pot descoperi în „prietenul” lor un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor, cât şi dorinţei cadrului didactic de a proiecta un curs opţional modern, util şi plăcut. De remarcat este şi faptul că obiectivul fundamental al unui WebQuest este organizarea eficientă a timpului de învăţare al elevului.
Bubbl.us (bubbl.us) este o aplicaţie simplă pentru crearea de hărţi conceptual colaborative online, care pot fi stocate sau exportate ca imagini sau html, pentru a fi publicate pe blog sau în pagină web, printate sau trimise prin e-mail. Exemplu: În procesul didactic, în dirijarea învăţării, elevii pot fi provocaţi să completeze o hartă conceptuală în care să înscrie trăsăturile personajului dintr-un text studiat (Completaţi harta de mai jos cu trăsăturile personajului principal.). La finalul completării, elevii vor fi solicitaţi să comunice felul în care au completat harta conceptuală colegului de bancă. Astfel, vor fi exersate şi competenţele de evaluare, iar elevii vor primi feedback rapid. Un alt moment în procesul didactic în care poate fi folosită harta conceptuală este momentul evaluării (Argumentaţi, completând harta conceptuală, că opera „Paşa Hassan” este o baladă cultă.).
Prezi (prezi.com) – o aplicaţie pentru crearea de prezentări nonlineare, cu posibilităţi ca: zoom, itinerar al prezentării, inserare de legături, imagini, videoclipuri, texte, fişiere pdf, desene (un pas înainte faţă de „era powerpoint”). Exemplu: În momentul însuşirii de noi cunoştinţe, elevii pot fi solicitaţi să realizeze prezentarea unui scriitor, a operelor lui (Creaţi o prezentare referitoare la biografia lui Mihail Sadoveanu.). Vor fi dezvoltate, astfel, şi competenţe din domeniul TIC şi din domeniul informaţiilor.
Teachertube (www.teachertube.com) – permite găzduirea de videoclipuri create de profesori în scopuri educaţionale. Poate fi şi o sursă de materiale utile.
Glogster (www.glogster.com) și thinglink (www.thinglink.com) reprezintă aplicaţii simple pentru crearea de postere interactive, constând în combinarea de imagini, video, muzică, fotografii, link-uri pentru a crea pagini multimedia; poate fi încorporat în orice pagină web. Exemplu: La finalul unei unităţi, elevii vor avea de postat pe blog impresii, opinii, gânduri etc.
Acestea sunt, prin urmare, câteva dintre modalităţile pe care profesorul de limba română le poate aborda pentru a crea lecţii moderne, atractive, eficiente.
* * *
Articolul este o versiune actualizată a textului cu același nume publicat în didactic.ro: https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/integrarea-elementelor-tic-in-ora-de-limba-si-literatura-romana