S-a demonstrat că atunci când avem o stare generală de bine (well-being) suntem mai creativi, mai motivați și mai performanți. Acest lucru este valabil și atunci când vorbim despre educație, despre școală. Pentru a-i ajuta pe elevi să-și împlinească potențialul, nu este suficient să parcurgem materia stabilită de programa școlară ci este nevoie și de construirea unor relații și contexte potrivite actului de învățare. Starea de bine a elevilor este o noțiune complexă care vizează și calitatea vieții școlare, care presupune necesitatea asigurării unei stări de bine în școală atât în rândul elevilor cât și al profesorilor. Acest concept include dimensiuni psihologice, fizice și sociale care încorporează date obiective dar și subiective ale vieții elevilor.
Programa școlară încărcată precum și multitudinea sarcinilor impuse de predare și evaluare ne împiedică, câteodată, să mai găsim timp pentru calm și reflecție. Este esențial, însă, să ne acordăm atât nouă cât și elevilor timpul necesar de a ne concentra pe propria sănătate mentală.
Profesorii trebuie să-și facă timp să se focalizeze și pe tehnicile de dezvoltare ale stării de bine atât în clasă cât și în afara ei cu scopul de a îmbunătăți starea generală atât a elevilor cât și a lor. În acest fel, elevii vor fi capabili să-și dezvolte potențialul maxim, să învețe, să comunice și să se joace în mod creativ. Mai concret, starea de bine în școală înseamnă:
• Să te simți în siguranță și să te simți respectat; • Să fii în mod activ angajat în activitățile școlare și sociale; • Să ai o stimă de sine pozitivă și un sentiment de autonomie; • Să ai relații pozitive și de susținere reciprocă atât cu colegii de clasă cât și cu profesorii; • Să ai un sens de apartenență față de clasa și școala unde înveți; • Să te simți fericit și mulțumit cu viața școlară.
Acestea au fost principiile care au stat la baza cursului „Well-being and stress management” la care am participat în anul 2023 în Islanda și pe care am încercat să le implementez la Liceul „Ștefan Procopiu”, Vaslui, în anul școlar 2023-2024. Cursul a acordat șansa participanților de a explora activități care să „hrănească” bunăstarea fizică și mentală ca parte a rutinei școlare zilnice. Activitățile au fost variate, interactive, organizate în echipe multiculturale ceea ce a facilitat asimilarea și fixarea conținuturilor activităților. Activitățile s-au concentrat pe:
*dezvoltarea stării de bine;
*recunoașterea stresului și determinarea cauzelor apariției lui; *tehnici de prevenire și eliminare a stresului; *mindfulness și meditație; *comunicare pozitivă; *încurajarea introducerii în cadrul orelor a activităților de relaxare, de meditație, dar și a activităților fizice, de mișcare.
Din activitățile pe care le-am folosit la clasele unde predau, menționez:
1. ACTIVE LEARNING (ascultare activă, fără a judeca sau a da sfaturi). Este o activitate realizată în perechi unde primul elev vorbește timp de 2 minute iar al doilea ascultă cu atenție. La sfârșitul celor două minute, al doilea elev reproduce ce a spus colegul său fără a emite judecăți. Am folosit această activitate în cadrul orelor de limba engleză atât ca activitate de ascultare activă dar și de gramatică (Indirect Speech). Elevii nu au mai fost stresați de rezolvarea sarcinii sau speriați că ar putea greși regulile caracteristice Vorbirii Indirecte. Atenția lor a fost pe ascultare, înțelegere și comunicare.
2. CONCENTRATION ACTIVITY – elevii au lucrat în grupuri de trei, fiecare numărând de la 1 la 3 și bătând o dată din palme când rosteau cifra. Am folosit această activitate pentru a consolida verbele neregulate, fiecare elev spunând cate o formă pentru fiecare verb neregulat ales. Activitatea i-a detașat pe elevi de ascultarea clasică a verbelor neregulate și, fiind sub forma unui joc, le-a creat o stare de bine, lipsită de stres.
3. MINDFUL CIRCLE – activitate de calmare, de relaxare. Elevii stau în cerc și fiecare elev primește un cartonaș cu instrucțiuni despre o modalitate de relaxare sau calmare pe care trebuie să o îndeplinească în 30 secunde. Când profesorul sună din clopoțel, cartonașul este înmânat următorului participant astfel încât fiecare ele are o noua sarcina de îndeplinit. Activitatea s-a dovedit a fi una extrem de benefică, la finalul căreia elevii s-au simțit relaxați și motivați să participe la lecție.
Prin participarea la acest curs am realizat importanța introducerii și integrării activităților de well-being în procesul de predare-învățare. În urma aplicării la clasă a acestor activități, elevii au raportat o scădere semnificativă a stresului, o creștere a stării de bine, a stimei de sine și a optimismului. Pe măsură ce profesorii descoperă importanța acestor activități dar și ce aspect al procesului de învățare stimulează bunăstarea elevului, se dezvoltă o legătură strânsă între învățare și bunăstare benefică atât profesorului cât și elevului.