Alături de predare și învățare, evaluarea este o componentă esențială a procesului de învățământ care furnizează informații despre calitatea și funcționalitatea acestuia. Prin implicațiile ei, evaluarea depășește cadrul strict al procesului de învățământ și al școlii. Astfel, evaluând elevii, evaluăm în același timp (direct au indirect) profesorii, calitatea activității didactice, a instituției școlare și în cele din urmă a sistemului educativ în ansamblu.
Problema evaluării rezultatelor și progreselor obținute de elevi la matematică este subordonată preocupărilor generale de evaluare a eficienței procesului de predare-învățare; conceptul de evaluare particularizat la obiectul matematică păstrează caracteristicile evaluării generale, dar implică note specifice. Actul de evaluare la matematică urmărește să măsoare și să aprecieze progresul elevilor în materie de cunoștințe, priceperi și deprinderi matematice, ca rezultate ale procesului de instruire, precum și aspecte educative ale activității școlare la matematică, materializate în atitudinile și comportamentul elevilor.
Metodele și tehnicile de evaluare, la fel ca și metodele de predare- învățare, se împart în două mari categorii: metode tradiționale și metode alternative(complementare).
a) Metodele tradiționale de evaluare: au căpătat această denumire datorită consacrării lor în timp și utilizării mai dese. Din această categorie fac parte : evaluarea orală, evaluarea prin probe scrise, evaluarea prin probe practice.
b) Metode alternative (complementare) de evaluare: au luat naștere din cauza lipsei de eficientă a metodelor tradiționale, deoarece unele capacități intelectuale pe care dorim să le dezvoltăm elevilor au un caracter complex și interdisciplinar. Ca urmare, trebuie folosite metode de evaluare care să facă apel la creativitatea elevului, la gândirea divergentă, generalizări sau lucrul în echipă. Printre cele mai cunoscute metode alternative de evaluare , sunt: observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, investigația, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea și evaluarea cu ajutorul calculatorului.
În continuare, sunt prezentate două metode alternative (complementare) de evaluare, și modul în care pot fi folosite la matematică:
a) Referatul este o lucrare elaborată de unul sau mai mulți elevi pe o temă dată și cu ajutorul unei bibliografii prestabilite. Această metodă de evaluare prezintă avantajele implicării elevilor în consultarea bibliografiilor pentru înțelegerea și aprofundarea unor noțiuni noi sau insuficient abordate la clasă. Pentru întocmirea unui referat, se recomandă urmărirea următoarelor etape:
- se precizează de către profesor tema referatului și bibliografia, dându-se posibilitatea elevilor de a completa lista;
- se precizează timpul de lucru, sarcinile de lucru și modul de întocmire;
- se întocmește referatul de către elev/ elevi;
- se verifică conținutul de către profesor;
- se susține conținutul de către elev/ elevi și se realizează feed-back-ul prin întrebări adresate de către profesor acestora;
- se notează activitatea, de întocmire și redactarea a referatului printr-o notă ce apeciază conținutul și forma referatului și o notă ce apreciază capacitatea de însușire și exprimare a informațiilor din material.
Există două tipuri de referate și anume: referatul de investigație științifică (exemplu: “Poliedre”) și referatul bibliografic/ biografic(exemplu: „Matematicieni celebri”).
Întocmirea unui referat contribuie la dezvoltarea unor trasături esențiale ale elevului, la stimularea și promovarea muncii independente: se solicită elevului studiu individual teoretic dar și efectarea de lucrări practice, cultivând astfel spiritul de cercetare, pasiunea pentru descoperire.
Metodă de analiză a rezultatelor evaluării elevilor clasei a VI-a, folosind ca metodă alternativă referatul.
Nr. crt. / Nume elev / Tema referatului / Nr.pagini / Notă conținut / Notă susținere / Notă finală
1. R.R. Linii în triunghi 6 9 8 8,5
2. Z.C. Criterii de congruență 4 10 10 10
Feedback în urma analizei: Prin această metodă au fost evaluați toți elevii din clasă, obiectivul principal fiind aprofundarea individuală a cunoștințelor teoretice însușite până la data respectivă; elevlor li s-a precizat sarcina de lucru, timpul de realizare al referatului, modul de întocmire, toate amănuntele necesare pentru forma și conținutul unui referat. Profesorul a apreciat, în mod deosibit, efortul propriu al fiecărui elev; unii elevi au realizat două referate, dovedind că această metodă și-a atins scopul contribuind la dezvoltarea personalității elevului. Această metodă s-a dovedit a fi îndrăgită de elevi, concluzie ce a putut fi trasă în urma comparării notelor atât la conținut cât și la însușirea/ exprimarea informațiilor din material.
Dezavantajul principal al metodei îl reprezintă lipsa climatului afectiv și psihologic.
b) Proiectul este o metodă complexă de evaluare individuală sau de grup ce presupune elaborarea unei lucrări cu caracter teoretic și/sau aplicativ, pe baza unei teme date; constă în parcurgerea mai multor etape și alocarea unei perioade mai mari de timp pentru realizare. Proiectul reprezintă un demers evaluativ mai amplu decât investigația, dar și o metodă interactivă de învățare. Etapele realizării proiectului sunt:
- pregătirea proiectului: începe în clasă prin conturarea obiectivelor (în funcție de temă/ temele pe care se realizează proiectele pot fi oferite de către profesor, dar, în anumite cazuri, ele pot fi propuse şi de către elevii care elaborează aceste proiecte); formarea echipelor de lucru; stabilirea sarcinilor de lucru și a timpului alocat; precizarea cadrului necesar dezvoltării proiectului; resursele informaționale și materialele necesare; alegerea modului de prezentare (poster, prezentare powerpoint, mapă);
- implementarea proiectului: au loc discuții cu elevii asupra subiectului, ideilor principale; elevii lucrează sub directa îndrumare a profesorului; au loc evaluări secvențiale;
- evaluarea proiectului: elevii prezintă întregii clase și profesorului materialul realizat; profesorul evaluează calitatea proiectului dar și modul de prezentare a acestuia;
Exemplu: La sfârșitul clasei a VII-a, în cadrul unității „Elemente de organizare a datelor”, elevii au de realizat un proiect cu tema „Sănătatea și mediul înconjurător”.
Proiectul presupune investigarea relației dintre sănătatea populației și mediul înconjurător; elevii colectează date din diverse surse cum ar fi internetul, reviste și ziare, medici și apoi scriu un text științific ce conține informația colectată. Pentru că elevii lecturează grafice și reprezintă grafic informații, acest proiect poate fi considerat parte a unității prezentate mai sus. Pe o perioadă de 2-3 săptămâni, elevii caută informații, citesc și interpretează informațiile colectate, pentru ca în final să elaboreze o listă de posibile modalități de acțiune în comunitate în vederea sensibilizării acesteia în legătură cu problemele de sănătate identificate.
Obiective: Să redea în cuvinte datele preluate din grafice
Activități: Discuții în perechi sau în grupuri mici, în timpul orei și nu numai
Evaluare: Observația, calitatea discuțiilor
Surse: Auxiliar de matematică, diverse site-uri ce conțin informații referitoare la temă
Durata: 1-3 zile
La finalul orei în care se prezintă proiectele, elevii pot fi supuși unui chestionar, pentru asigurarea feedback-ului:
1) Îți place activitatea în grup?_______________________________________________
2) Cum te simti mai bine, lucrând în grup sau în clasă?_____________________________
3) Ai participat cu idei în cadrul proiectului?____________________________________
4) Cum a fost activitatea în echipa?( satisfăcător/ bine/ foarte bine)
5) Care au fost dificultățile acestei activități?____________________________________
Ca şi în cazul altor metode alternative de evaluare, şi în cazul proiectului trebuie avute în vedere mai multe variabile, cum ar fi vârsta elevilor, motivaţia acestora pentru un anumit domeniu de cunoaştere, varietatea experienţelor de învăţare pe care le-au acumulat în timp elevii, rezistenţa acestora la efort etc.
Avantajele folosirii proiectului ca metodă de evaluare alternativă: nu solicită cunoștințe foarte avansate de matematică; prin modul de prezentare poate antrena elevii mai puțin pasionați de matematică și formează la elevi abilități de lucru în echipă.
Bibliografie
1. Văcărețu A. – Lectii de matematică pentru dezvoltarea gândirii critice, Ed. Eikon, Cluj Napoca, 2008
2. Ardelean L., Secelean N.- „Didactica Matematicii”, Ed. Universităţii Lucian Blaga, 2009
3. Cucoș C.- Teoria și metodologia evaluării, Ed. Polirom, Iași, 2008
4. Manuale alternative de Matematică pentru clasele a V – a, a VIII – a, Ed. Art/ Paralela 45/Delfin
5. ***Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu
6. *** Programa şcolară aprobată prin Ordinul MEN, 2017