Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor. Fiind, în acelaşi timp, o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea Limbii şi literaturii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în lumea contemporană, în orice domeniu de cunoaştere şi în orice tip de activitate profesională pentru exprimare corectă, clară şi coerentă în limba maternă, pentru înţelegere, receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate eminamente în programele şcolare, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării), găsindu-şi corespondent, în principal, în domeniul „Comunicare în limba maternă”, cât şi în competenţele transversale.
Actualele orientări curriculare se bazează pe schimbările fundamentale ale întregii activităţi şcolare, printre acestea numărându-se: trecerea de la învăţarea centrată pe acumularea de informaţie la cea definită prin structurarea, construirea graduală de capacităţi şi competenţe, atitudini şi valori; trecerea de la conţinuturi directive la conţinuturi flexibile, cu caracter exclusiv orientativ; trecerea de la programele centrate pe conţinuturi la programe opţionale, focalizate pe obiective, dar şi pe ansambluri de ”contexte” şi ”situaţii de învăţare”. În acest scop au apărut manualele alternative ce oferă o plajă variată de modalităţi de a parcurge materia.
„Manualul este cartea care conţine expunerea conţinutului programei pe clase. El prelucrează din punct de vedere didactic, sub aspectul predării-învăţării, deci al instruirii, cunoştinţele şi deprinderile cuprinse în programă”.
Eficient este manualul care răspunde nevoilor de dezvoltare ale copilului, iar opinia liber exprimată şi argumentată va determina asumarea unor valori şi atitudini personale, având drept ţintă predarea-învăţarea metodelor şi tehnicilor de muncă intelectuală şi ghidându-ne permanent de postulatul pedagogic potrivit căruia ”ceea ce întreprinde educatorul, ca acţiune exterioară, nu se răsfrânge automat, de la sine, asupra dezvoltării intelectuale, ci devine o condiţie sine qua non a unei schimbări interioare numai în măsura în care reuşeşte să angajeze multilateral elevul într-un efort de învăţare şi gândire”.
Experienţa didactică acumulată până în prezent mi-a demonstrat că nu este suficient să predai şcolarului exhaustiv zeci de concepte teoretice cu scopul parcurgerii programei pentru examenele naţionale, sperând ca mai târziu să se aplece asupra studiului, să-şi organizeze atent munca, singur, şi să cerceteze din curiozitate.
Trebuie găsită calea de la sufletul său spre învăţătură şi invers, de la obligativitatea faptului de a parcurge noţiunile obligatorii din programele naţionale de studiu, la munca din plăcere şi proprie iniţiativă care aduc satisfacţie personală, emoţie, încântare, bucurie.
Metode pe care folosesc frecvent în activitatea de la clasă sunt: „Știu/ Vrea să știu/ Am învățat”, „metoda ciorchinelui”, „metoda cubului”, „Turul galeriei”.
Aici voi prezenta atât avantajele, cât și dezavantajele folosirii acestor metode.
METODA ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT
Această metodă se pretează foarte bine momentelor de încălzire (prima şi a doua coloană), fixării cunoştinţelor (coloana a treia) şi temei pentru acasă sau ca punct de plecare pentru obiectivele folosite într-o altă oră de curs (coloana a doua).
Avantajele metodei:
- Metodă de învăţare activă
- Se clarifică ceea ce se ştie, ce se doreşte să se ştie şi ce se învaţă
- Mobilizează întregul colectiv de elevi
- Modalitate pragmatică de abordare a textului
Dezavantajele metodei:
- Poate consuma mult timp
- Nu se pretează tuturor lecţiilor.
Impactul pe care îl are asupra elevilor este acela de a le crea şi dezvolta un stil de muncă riguros, ştiinţific cu aplicabilitate şi în alte domenii; stimulează dorinţa de cunoaştere.
METODA CIORCHINELUI
Metoda constă în exprimarea grafică a conexiunilor dintre idei, o modalitate de a realiza asociaţii noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Ea se pretează foarte bine în etapa de reactualizare a cunoştinţelor, astfel elevii fiind puşi în situaţia de a face conexiuni între informaţiile pe care le deţin deja. Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber.
Avantajele metodei:
- Metodă de învăţare activă
- Se bazează pe generarea de idei noi
- Mobilizează întregul colectiv de elevi
- Combină idei
- Permite elaborarea unui subiect/ teme din mai multe perspective
- Dezvoltă imaginaţia, creativitatea, investigaţia, abilităţile de comunicare
- Poate fi folosită interdisciplinar
- Toţi participanţii pot oferi alternative valoroase în rezolvarea sarcinii de lucru
Dezavantajele metodei:
- Poate consuma mult timp
- Pot apărea dificultăţi de coordonare
- Unii elevi se pot sustrage sarcinii de lucru, iar alţii îşi pot asuma în totalitate rezolvarea ei
- Devine ineficientă atunci când: nivelul cunoştinţelor elevilor este unul scăzut; conţinuturile învăţării au un grad de dificultate ridicat; cuprins mare de informaţii într-o limită mică de timp.
Metoda ciorchinelui poate fi folosită cu succes într-o lecţie de evaluare a cunoştinţelor şi nu numai.
METODA CUBULUI
Metoda cubului este o metodă de învatare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din Avantajele metodei:
- Metodă de învăţare activă
- Mobilizează întregul colectiv de elevi
- Dezvoltă imaginaţia, creativitatea, investigaţia, abilităţile de comunicare
- Stimulează gândirea logică
- Poate fi folosită interdisciplinar
- Dezvoltă lucrul în echipă
- Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare
Dezavantajele metodei:
- Eficienţă scăzută în grupurile mari
- Pot apărea dificultăţi de coordonare
- Imposibilitatea cuantificării exacte a contribuţiei fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru.
Metoda oferă elevilor un prilej de a intra în contact, într-un timp scurt, cu mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
METODA TURUL GALERIEI
Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Avantajele metodei:
- Metodă de învăţare activă
- Atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni
- Formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă
- Stimularea creativităţii
- Dezvoltarea gândirii critice
- Dezvoltarea competenţelor de relaţionare şi comunicare.
Dezavantajele metodei:
- Tendinţa de conformare la opinia grupului
- Pot apărea dificultăţi de coordonare
- Marginalizarea sau autoizolarea elevilor care au alte opinii
- Apariţia unor conflicte între elevi.
„Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Așadar, pentru a-i atrage pe elevi de partea noastră, trebuie să știm cum să facem ca actul educaţional să devină mai atractiv, iar metodele activ- participative reprezintă un mare pas.