Aparent, lectura pare a fi o activitate destinată vârstei școlare, după ce copilul învață să citească și chiar este nevoit să ducă la îndeplinire teme pentru acasă ce presupun cititul individual. În realitate, cărțile, care reprezintă poate cel mai la îndemână instrument pentru a modela intelectual un copil, pot face parte din viața micuților de la vârsta preșcolară.
Cum îi fac copilului mic cunoștință cu lectura?
Chiar dacă nu știu să citească, micuților le poate fi insuflat gustul pentru cărți încă de la vârste fragede. Iată câteva sugestii și strategii:
• Cărțile cu sunete, cărtile cu ilustrații sunt de obicei primele care intră în viața copiilor. Urmărind succesiuni de imagini care construiesc firul narativ, copilul va fi capabil, prin exercițiu și cu ajutorul unui adult, să înțeleagă povești și să facă cunoștință cu eroi pe care îi va îndrăgi.
• E bine să alegem cărți cât mai viu colorate și frumos ilustrate, pentru a-i atrage atenția și a petrece timp explicându-i poveștile.
• O altă variantă este să petrecem timpul liber colorând împreună, alegând cărticele cu eroi din basme, cu care preșcolarii se pot astfel familiariza. De atltfel, aceste cărticele pot fi incluse și în rucsacul pentru grădiniță sau de vacanță la bunici.
• O variantă plăcută pentru cei mici o reprezintă și cărțile cu modele 3D sau cu efecte muzicale, atunci când sunt deschise. În acest mod, cărțile pot fi percepute și ca o modalitate de joc, de destindere.
• Pentru a învăța mai ușor literele și a-i stimula interesul pentru citire, putem amplasa pe frigider magneți cu literele alfabetului, cu un aspect viu colorat. Copilul va fi interesat să le pronunțe și ne va cere ajutorul.
• Tot pentru a învăța alfabetul, se pot fi de folos planșe cu fiecare literă, pe care putem lipi sau desena imagini cu obiecte sau ființe ale căror denumiri încep cu litera respectivă. De exemplu: G de la girafă, M de la mașină ș.a.m.d.
• Când ieșim la plimbare pe jos sau cu mașina, e bine să ne formăm un obicei de a le arăta și citi plăcuțele cu numele străzilor, afișele, firmele luminoase, explicându-le înțelesul cuvintelor și asocierile. Acestea sunt moduri simple de a familiariza copiii cu literele și cuvintele.
• Putem procura atlase cu animale și plante, cu ajutorul cărora copiii pot învăța speciile și totodată, pot învăța să pronunțe corect anumite cuvinte și să-și antreneze memoria, spiritul de observație și capacitatea de a face diferențe între două sau mai multe obiecte sau ființe.
• Seara, înainte de culare, este un moment potrivit pentru a le citi copiilor; e chiar indicat să facem din asta un obicei, o rutină ce va ajunge să fie pe placul celor mici și să se impună ca o activitate de familie.
Metode prin care putem face mai atractiv obiceiul de a le citi copiilor:
- din când în când, facem pauze pentru a-i cere celui mic părerea asupra poveștii, asigurându-ne că nu se plictisește. Îl putem ruga să pună întrebări cu privire la personaje, îl putem întreba care este partea lui preferată din poveste sau chiar să încercăm să găsim împreună nume noi pentru personaje.
- să fim atenți la anumite cuvinte și expresii din cărți, pe care copilul pare să le îndrăgească și e bine să le inserăm în conversațiile de zi cu zi.
- putem asocia momentul lecturii de seară cu mici ritualuri care îi fac plăcere. De exemplu, întotdeauna când citim povestea de seară, bem un pahar de lapte sau ne învelim cu păturica preferată.
- nu prelungim foarte mult lectura, pentru că cei mici se plictisesc destul de repede.
- adoptăm un ton prietenos, vesel și chiar poznaș; pentru copiii mai mici, putem imita voci sau diverse tonalități amuzante.
- dacă observăm că are o poveste preferată, pe care o cere destul de des, îl rugăm pe copil să fie el cel care să ne spună povestea, pentru a-i stimula capacitatea de exprimare, de rememorare și de atenție.
- întrebăm frecvent copilul ce fel de cărți îi plac, ce i-ar place să îi citim mai des, pentru a putea adapta activitățile la preferințele lui.
- dacă cartea din care vom citi este ilustrată, putem începe prin a-i arăta ilustrațiile și a-l întreba despre ce crede că este vorba, stârnindu-i curiozitatea de câte ori avem ocazia.
- putem alege diverse poezii pe care să le cântăm împreună, incluzând bătăi din palme, gesturi demonstrative sau chiar sărituri.
O altă metodă prin care copilul poate fi atras de partea cărților o reprezintă cercurile de lectură, care pot fi organizate la grădiniță sau la bibliotecă – aici de obicei sunt citite povești pentru copii de aceeași vârstă și pot fi în același timp un prilej bun de socializare.
Să nu uităm că cel mai bun exemplu îl oferim noi educatoarele și chiar dumneavoastră, părinții. Veți observa că adesea, copiii, mai ales atunci când au auzit o poveste de mai multe ori, vor răsfoi paginile, pretinzând că citesc. Acest obicei arată tendința copiilor de a copia obiceiurile oamenilor mari și arată faptul că vor să facă ceea ce faceți și dumneavoastră. Din acest motiv, e bine să vă asigurați că cei mici vă observă citind cu plăcere în mod frecvent, pentru a-și forma de timpuriu o percepție pozitivă asupra obiceiului lecturii.
Ce tipuri de lecturi sunt pe placul preșcolarilor?
- scurte și captivante (texte scurte, cu propoziții simple, pentru că au un timp de atenție limitat; povești cu un fir narativ clar și ușor de urmărit)
- ilustrate și colorate (cărți cu multe imagini expresive care susțin înțelegerea textului, ilustrațiile joacă un rol major în captarea interesului și în explicarea poveștii.
- interactive (cărți cu întrebări, elemente tactile, clapete de ridicat sau sunete; lecturi care implică participarea copilului: „Ce crezi că se întâmplă acum?”, „Unde este ursulețul?”
- cu personaje familiare sau animale (animale vorbitoare, jucării animate, eroi simpatici și prietenoși, povești despre familie, prietenie, grădiniță, emoții – teme apropiate lor).
- cărți rimate sau ritmate, care pot fi ușor memorate (copiii iubesc rimele și repetițiile, ex: poezii, ghicitori, cântecele). Ritmul le menține atenția și îi ajută să memoreze cuvinte noi.
- amuzante și jucăușe (povestiri pline de umor, personaje haioase, situații neobișnuite).
- cu valoare educativă, dar prezentată plăcut (lecturi care transmit lecții morale sau comportamente corecte, dar fără ton moralizator, ex: „Fetița care spunea mereu mulțumesc”). Povești despre emoții, reguli de comportament, colaborare, empatie.
De ce e bine să le citim copiilor?
O cercetare publicată în 2013, realizată de Institutul pentru Educație din Marea Britanie a arătat că acei copii cărora părinții le citeau la vârsta de 5 ani au înregistrat rezultate mult mai bune la vârsta adolescenței, la teste de matematică, vocabular și ortografie decât cei cărora nu li se citea deloc.
Iată de ce e o idee bună să îi citim copilului de vârstă preșcolară:
- momentele pe care le petreceți decoperind împreună cărțile sunt clipe prețioase de timp petrecut împreună, care vă pot da ocazia să vă apropiați, să construiți o conexiune puternică, care în mod obișnuit se diluează odată cu vârsta, când copilul începe să descopere jocul și alte activități sociale ce nu implică și părinții
- numeroase studii arată faptul că obiceiul de a le citi copiilor preșcolari are un impact pozitiv asupra performanțelor școlare și al capacităților de învățare, asimilare, în general.
- un preșcolar care a intrat de mic în contact cu lumea cuvintelor și a informațiilor se va integra mai ușor în peisajul școlar și va fi mai familiarizat cu numeroase noțiuni cu care va trebui să opereze.
- impactul pozitiv al activității de a le citi copiilor preșcolari poate fi observat, de exemplu, atunci când cei mici învață poezii, deși nu știu să citească. Auzind anumite secvențe de mai multe ori, acesta le va repeta și în cele din urmă le va învăța pe dinafară.
- intrând în permanență în contact cu termeni și expresii noi, copilul își va dezvolta vocabularul. Lecturile ajută copiii să se familiarizeze cu termeni și idei mai puțin frecvente, care apar mai rar în conversațiile de zi.
- un studiu arată că numărul de cuvinte pe care le aude un copil de doar 8 luni influențează densitatea vocabularului său la vârsta de 3 ani.
- auzindu-vă citind în mod corect, copilul va „înregistra” cum se pronunță corect cuvintele și va învăța să se exprime cu o mai mare ușurință, atât ca nivel de pronunție, cât și în ceea ce privește cursivitatea, coerența.
- lectura dezvoltă imaginația copiilor (veți observa că citindu-le frecvent povești, copiii vor avea mai mult „material” pentru a țese întâmplări imaginare cu personajele favorite și nu de puține ori vor crea finaluri diferite pentru povești pe care le-au auzit de mai multe ori).
- lectura dezvoltă curiozitatea copiilor. Întâlnindu-se cu idei noi și cu personaje deosebite, copiii vor pune mai multe întrebări și vor fi interesați să știe cât mai multe despre întâmplările eroilor pe care îi îndrăgesc
- lectura dezvoltă capacitatea copiilor de a gândi logic, de a face legătura între cauză și efect, de a recunoaște diverse tipare de acțiune.
- cititul poate avea și o finalitate terapeutică, într-o anumită măsură, atunci când copilul se poate identifica cu unul dintre personaje. Dacă de exemplu, îi este teamă de dentist, poate fi ajutat să depășească anxietatea, dacă i se citește despre un personaj cu aceleași temeri, care a reușit să le depășească.
- povestea de seară, spusă de vocea familiară și caldă a mamei, îl poate ajuta pe copil și să treacă peste momentele de tristețe, irascibilitate, agitație.
- obiceiurile bune se formează de timpuriu; alocând timp zilnic pentru a-i citi copilului, există șanse mai mari ca mai târziu, când poate citi de unul singur, acesta să aleagă lectura, în fața altor modalități de petrecere a timpului liber.
Așadar, avem motive suficiente pentru a-i apropia pe copii de lumea cuvintelor și a poveștilor, pentru a ne asigura că se dezvoltă armonios din punct de vedere intelectual!