Importanța jocului didactic în clasa pregătitoare

Clasa pregătitoare a fost concepută pentru copilul de șase ani ca un univers al poveștilor, al învățării prin joc, și nu ca un spațiu rigid al cunoașterii, al constrângerii. S-a urmărit  familiarizarea copilului cu mediul școlar, cu anumite tipuri de activități care le va ușura ulterior asimilarea de cunoștințe la diverse discipline.

„Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele și jocurile sale. Sufletul și inteligența devin mari prin joc. Despre un copil ne se poate spune că el crește și atât; trebuie să spunem că el se dezvoltă prin joc.” (Jean Château)

Când am preluat pentru prima data clasa pregătitoare am fost foarte emoționată. Dar foarte repede am ajuns la concluzia că pentru a atinge coarda sensibilă a inimii copiilor, pentru a-ți da ascultare și pentru a le stimula interesul pentru cunoaștere și autoperfecționare trebuie să te transpui în mintea lor, sa redevii tu însuți copil.

Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire și educare a copiilor de vârstă școlară mica pentru că rezolvă într-un mod adecvat vârstei, sarcini didactice complexe. Este un ansamblu de operații și acțiuni care aduc buna dispoziție, relaxarea și bucuria, dar în același timp, conduce spre atingerea unor obiective de pregătire intelectuală, morală și fizică a copilului.

Jocul oferă elevilor impresii care contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor despre viață și lume, dar în același timp dezvoltă capacitatea de înțelegere a unor situații complexe, stimulează memoria prin crearea unor situații adecvate, capacități de supunere la reguli, de dezvoltare a concentrării, capacități de a lua decizii rapide, de a rezolva situații-problemă, dezvoltă creativitatea.

Jocul didactic îndeplinește mai multe funcții: de binedispunere, relaxare, distracție; de dezvoltare a creativității; de modelare și formare a personalității.

Integrate în activitățile didactice, elementele de joc aduc varietate, o stare de bine, prevenind oboseala sau plictiseala. Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constructive prin care se deosebeşte de celelalte jocuri şi forme ale activităţilor:
– Scopul didactic reprezintă o finalitate educativă care se formulează prin raportare la obiectivele specifice. Formularea scopului jocului trebuie să fie clară şi precisă, asigurând buna organizare şi desfăşurare a activităţii.
– Sarcina didactică diferă în funcţie de conţinutul jocului aceasta reprezentând elementul de instruire prin care se exersează operaţiile gândirii (recunoaştere, descriere, reconstituire, comparaţie) . Formularea acesteia trebuie să fie accesibilă copiilor şi în acelaşe timp să le
solicite noi eforturi, să le trezească şi să le menţină  interesul. Când urmărim recapitularea, consolidarea sau verificarea unor cunostinte, acestea nu vor fi preluate în joc, în forma în care fost transmise anterior, ci întotdeauna dintr-un unghi de vedere nou.
Sarcina didactică trebuie să fie concepută astfel încât să stimuleze gândirea (capacitatea de  asociere, flexibilitatea, fluiditatea ei, etc).
– Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor deprinderilor, priceperilor care le achiziţionează sau se consolidează. Acesta trebuie prezentat într-o manieră accesibilă şi plăcută copiilor.
– Regulile jocului reglementează comportamentul şi acţiunile copiilor pe tot parcursul jocului ( ce este şi ce nu este permis, succesiunea acţiunilor, cum să se joace, reglementează distribuirea rolurilor, relaţiile dintre copii, stimulează sau inhibă manifestările comportamentale ale participanţilor la joc, etc.) având un caracter prestabilit şi obligatoriu pentru participanţi.
– Acţiunile de joc sunt mijloace prin care jocul devine o acţiune plăcută, distractivă, relaxantă. Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală al cărei efort nu este conştientizat, ele dinamizează participarea şi favorizează obţinerea performanţelor. Acţiunile de joc sunt reprezentate prin elemente specifice: descoperirea, ghicirea, aşteptarea, întrecerea etc.

S-au evidențiat mai multe forme de joc, ca formă de învățare:

  • Jocul explorator-manipulator în procesul de organizare a stimulilor, în: recepția și recunoașterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor; diferențierea obiectelor după anumite însușiri; identificarea unor obiecte în funcție de criterii stabilite
  • Jocul reprezentativ – „jocul de-a….” apare în momentul în care obiectele deja cunoscute pot înlocui alte obiecte absente
  • Jocul cu reguli – debutează cu formele de activitate ludică în care sunt valorificate reguli de asemănare, deosebire, așezare în spațiu, succesiune, asamblare etc

Folosim adesea jocul didactic în diverse forme pentru a stimula elevii să rezolve o sarcină didactică într-o formă cât mai atractivă, ştiut fiind faptul că învăţarea care implică jocul devine mai plăcută şi reconfortantă. Jocurile devin metode de instruire în cazul în care ele sunt organizate şi se succed conform logicii cunoaşterii şi învăţării în procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor.

Condiții de  organizare a jocului didactic:
– În conceperea sau alegerea jocului trebuie să se urmărească scopul și conținutul lecției;
– Să îmbine forma de divertisment cu cea de învățare;
– Să antreneze toți elevii, iar materialul didactic să fie utilizat eficient;
– Să fie utilizat atunci când elevii dau semen de oboseală, aducând relaxarea;
– Să solicite gândirea creatoare și să valorifice posibilitățile intelectuale ale elevilor;
– Regulile jocului și modul de desfășurare a acestuia să fie formulate clar și corect astfel încât să-i motiveze pe participanți;
– Activitățile de joc se desfășoară într-un cadru dinamic, activ,  stimulator, urmărindu-se respectarea regulilor;

Clasificarea jocurilor:
• După scopul educational urmărit:
– Jocuri de dezvoltare a memoriei, gândirii
– Jocuri de mișcare
– Jocuri de atenție și orientare spațială
– Jocuri de exersare a pronunției corecte
• După sarcina didactică urmărită:
– Jocuri de transmitere și însușire de noi cunoștințe
– Jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor
– Jocuri de verificare și evaluare
• După conținut:
– Jocuri didactice pentru educarea limbajului
– Jocuri didactice matematice
– Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător
• După locul pe care îl ocupă în activitate:
– Jocuri integrate în alte activități
– Jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare

Utilizarea jocurilor didactice în toată varietatea lor constituie prima treapta în realizarea învățământului formativ, care urmarește să dezvolte activismul intelectual, deprinderile de muncă intelectuală, de conduită morală, de activitate fizică, urmărind ca toate aceste deprinderi active să se dezvolte prin valorificarea resurselor psihice și fizice proprii.

Jocul este „proprietatea copiilor” iar noi, dascălii, trebuie să veghem pentru a nu li se încălca acest drept.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru Învăţământul preşcolar, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, (2008);
2. Antonovici, S., Jalba, C., Nicu, G., Jocuri didactice pentru activităţile matematice în grădiniţă, (2005);
3. Marinescu, E., Metodica cunoaşterii mediului înconjurător şi a dezvoltării vorbirii. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, (1969)

 

prof. Mihaela Groza

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mihaela.groza

Articole asemănătoare