O definiție amplă a creativității a fost enunțată de Ellis Paul Torrance (1966) – creativitatea este „un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe, elemente care lipsesc, dizarmonii etc.; identificarea dificultăților; căutarea de soluții sau formularea ipotezelor asupra deficiențelor: testarea și re-testarea acestor ipoteze și, posibil, modificarea și re-testarea lor; în final, comunicarea rezultatelor”. Când ne referim la acest concept integrat în procesul educativ, definiția lui E.P Torrance pare să cuprindă esențialul și să definească exact nevoile unor elevi și a unor dascăli de succes.
A fi creativ ca profesor este o condiție necesară în general în procesul educativ, însă în acest articol vom analiza nevoia de creativitate în sfera disciplinelor din aria curriculară Limbă și comunicare, cu precădere la orele de Limba și literatura româna și de Limba engleză.
Conceptul de creativitate în procesul de predare-învățare, nu mai are nevoie de confirmare din partea nici unui specialist. Profesorul modern a înțeles foarte bine necesitatea de a fi creativ, de a veni cu idei și metode noi, cu tehnici de lucru adaptate cerințelor elevului modern.
O implicare activă a profesorului în lecție atrage după sine o implicare activă și dinamica a elevului, iar beneficiile acestui lucru se reflectă în eficiența actului învățării limbii române sau a limbii engleze, atrăgând după sine satisfacția profesorului și a elevului, iar în final succesul actului educațional. Pentru a fi creativ un dascăl trebuie sa întrunească mai multe calități:
- să aibă o bază solidă de cunoștințe în domeniu,
- să fie informat constant ,
- să fie încrezător în propriile forțe și să își urmeze intuiția,
- să fie interesat de succesul elevilor săi,
- să fie într-o oarecare măsură non-conformist și să iasă din rutină,
- să fie interesat constant de descoperirea de noi metode și strategii de predare a limbilor româna și engleză,
- să își asume „riscuri”, dând dovadă de o gândire flexibilă.
În același timp, un dascăl trebuie să dea dovadă de interes în a crea lecții centrate pe elevi de la care trebuie să primească constant feedback și nu va ignora niciodată proiectarea riguroasa a demersului didactic, planificarea procesului de cunoaștere prin activități atât organizate cât și spontane care au rolul de a forma elevul în mod pozitiv.
Activitățile alese trebuie să îndeplinească și ele o serie de condiții pentru a stimula dezvoltarea spiritului creativ. Astfel activitățile alese:
- trebuie să aducă mereu un element de noutate,
- să aibă conținut interesant pe teme de interes pentru elevi,
- să fie captivante și să presupună învățare prin problematizare și descoperire,
- să stârnească curiozitatea elevilor prin cerințe controversate și contradictorii,
- să stimuleze fantezia și imaginația elevilor prin plasarea elevilor în situații imaginare.
Jocurile didactice, activitățile interactive, activitățile on-line, dezbaterile, concursurile, competițiile, sunt doar câteva exemple dintr-o gamă largă de activități, ce pot fi folosite la clasă. Putem exemplifica prin enumerarea câtorva activități concrete la fiecare obiect:
Limba română: „Ce s-ar întâmpla dacă…”, „Jocul însușirilor”, „Nu spune cuvântul”, „Compune ghicitori”, „Jocul însușirilor”. Câteva exemple de sarcini de lucru care ar putea fi folosite în aceste activități sunt:
- identificarea cuvintelor, silabelor, sunetelor în propoziţii,
- formarea unor cuvinte noi prin schimbarea unui sunet, cum ar fi de exemplu prefixul sau sufixul,
- identificarea sinonimelor şi antonimelor unor cuvinte şi integrarea lor în propoziţii,
- identificarea adjectivelor ce pot fi asociate unor substantive ( zăpadă albă, moale, pufoasă, jucăuşă, sclipitoare);
- identificarea adverbelor care pot fi asociate unor verbe (pictez frumos, artistic, deseori, emoţionat),
- formularea de enunțuri diverse enunţuri referitoare la o anumită temă,
- organizarea de jocuri şi concursuri, cum ar fi: crearea unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu aceeaşi literă,
- realizarea de text opus ca şi conţinut altora,
- povestire după imagini etc.
Limba engleză:
- dezbateri (debates) pe diferite subiecte de interes ale elevilor, cum ar fi: uniformele școlare, animale de companie pro și contra, jocurile pe calculator etc.
- jocuri de rol (role-play) în care elevii pot fi personaje din cărțile preferate sau din operele studiate,
- ce poți face cu…? (what can you do with…?) – joc în care elevii trebuie să răspundă cu cât mai multe întrebuințări ale diferitor obiecte casnice sau școlare,
- ce s-ar întâmpla dacă…? (what if…?) unde elevii trebuie să pună și să răspundă la întrebări.
- poemul numelui (The name poem) în care elevii își scriu numele pe verticală și caută caracteristici proprii care să înceapă cu fiecare literă
- fișe de lucru online (interactive worksheets)
- filme didactice online etc.
Acestea sunt doar câteva exemple de activități care pot fi considerate a fi generatoare de creativitate, originalitate și spontaneitate.
Experiența la catedră a demonstrat faptul că aceste tipuri de activități sunt totodată și îndrăgite de elevi, deoarece cu ajutorul lor au posibilitatea de a-si exprima propriile idei, trăiri, opinii și chiar de a-și demonstra diferitele talente pe care le au. Astfel, învățarea devine o activitate interesantă, la care fiecare elev își dorește să ia parte.
Resursele care pot fi folosite în acest caz, nu sunt unele care trebuie inventate, ci se află în imediată apropiere, în spațiul de învățare, în obiectele reale pe care le putem folosi precum reviste, ziare, machete etc., în mediul online, dar cel mai important profesorul în sine poate fi cea mai originala sursă de inspirație care să stimuleze creativitatea și dezvoltarea armonioasă a elevului.