Importanța cercului de lectură în stimularea lecturii la vârsta adolescenței (Studiu)

Provocarea acestui demers didactic a apărut din „nevoia” mea ca profesoară de limba română la un liceu tehnologic din Buzău de a nu mă da bătută în faţa viziunii fataliste a inapetenţei pentru lectură a tinerilor: Este unanim recunoscut faptul că, prin lectură, se urmăreşte formarea unor competenţe şi abilităţi bazate pe mai multe tipuri de practici: lectura de informare, lectura de plăcere, lectura instituţionalizată etc. Se doreşte, aşadar, atât formarea unui lector competent, cât şi a unui cititor propriu-zis, înzestrat cu un ritm propriu de lectură, dar un cititor activ pe tot parcursul vieţii sale. Consider că există o falsă concurenţă între carte, pe de o parte şi calculator/ internet, pe de altă parte. Credinţa mea sinceră este că lectura poate câștiga teren, doar dacă profesorul găseşte strategia adecvată şi puntea de comunicare cu elevul.

În plus, cunoaşterea conceptelor operaţionale nu este suficientă pentru o bună aprofundare a fenomenului literar. Fără a minimaliza şi, chiar, fără a exclude dintre sursele de lectură calculatorul, ne-am propus o mai bună apropiere a elevului de carte, creând o atmosferă de emulaţie şi competiţie, dar fără „trauma” produsă de notare. Scopul nostru este acela de a-l transforma pe elev într-un adevărat consumator de lectură, conştient de valoarea şi importanţa cărţii în desăvârşirea personalităţii lui, de rolul pe care-l ocupă carte în relaţionarea cu lumea din jur, cu restul universului.

Un astfel de cerc literar promovează pedagogia reuşitei şcolare, plasându-l pe elev în centrul procesului educativ, prin accesul nemijlocit la informaţie, prin oferirea posibilităţilor de iniţiere în folosirea metodelor moderne de lucru (munca în echipă, abordarea interdisciplinară), care conduc, finalmente,  spre formarea de atitudini specifice (spirit de iniţiativă, deprinderi de căutare şi prelucrare a informaţiilor etc.). În primul rând, în cadrul acestei activități metodico-științifice a cercului literar, se favorizează actul lecturii şi achiziţionarea de competenţe proprii lectorului active; rolul dominant este al elevilor, profesorul asumându-şi doar rolul de promotor al lecturii. Cum se poate ajunge la o astfel de lectură automotivantă pentru elevi? Trebuie avute în vedere câteva principii care să-l ajute pe profesorul de limba și literatura română să fie extrem de persuasiv:  lectura să fie centrată pe sensurile pe care textul le poate genera (a citi pentru a înţelege); lectura să fie interactivă (să se producă un dialog între cititor şi text şi între cititorii aceleiaşi cărţi, bazat pe răspunsuri subiective); lectura să fie exersată (să li se creeze elevilor ocazia de a ieşi dintr-un şablon rigid, de a aborda fenomenul lecturii în mod diferit, adaptat lor şi contextului); lectura să aibă un scop bine identificat pentru elevi (plăcere, autocunoaştere, descoperirea unor particularităţi textuale etc.); lectura să fie încurajată (prin recompense, prin discuţii valorizatoare etc.)

O altă problemă pe care am încercat să o abordez în cadrul acestui proiect a fost comprehensiunea operei literare, pornindu-se, uneori, de la incipit, alteori de la un fragment relevant sau chiar de la finalul cărții ori de la bineștiutele laitmotive, de la o replică a personajelor sau de la o opinie critică, prin rezumarea faptelor sau anticiparea lor. Aspectul ludic, pe care l-a îmbrăcat adeseori acest demers, a făcut posibilă trecerea, cu uşurinţă, de la o lectură de plăcere la o lectură metodică, „hermeneutică, „circulară”,  „critică”,  conservându-se fidelitatea faţă de operă şi viziunea subiectivă a cititorului, co-partener la actul artristic. Și, nu în ultimul rând, întâlnirile din cadrul cercului de lectură ar putea constitui pentru profesorul de limba și literatura română un prilej de investigare a talentului literar și/sau plastic în rândul elevilor, ivindu-se, astfel, o nouă oportunitate, aceea de a desfășura ulterior sau în paralel o altă activitate metodico-științifică, cea a cenaclului literar.

Scopul studiului:

  • Formarea gustului pentru lectură și a unor criterii axiologice proprii, prin care elevul să poată distinge singur ce şi când să citească;
  • Formarea unui inventar de instrumente de analiză a operei literare care să-l ajute să comunice mai bine cu el însuşi şi cu cei din jurul lui;
  • Dezvoltarea valenţelor morale, religioase, patriotice şi artistice; educarea sentimentelor.

Obiectivele specifice ale studiului
O1: Resuscitarea interesului pentru actul lecturii și descoperirea plăcerii de a citi;
O2: Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare;
O3: Formarea la elevi a unei gândiri proprii și a unui spirit critic;
O4: Cultivarea unui model hermeneutic sau de interpretare al textelor literare / Însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizare a operelor literare;
O5: Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative;
O6: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă;
O7:Promovarea şi stimularea elevilor cu aptitudini literare şi plastice.

Etape în derularea proiectului:

  • Aplicarea unui chestionar vizând interesul pentru lectură al elevilor în colaborare cu profesorul psihopedagog al şcolii şi cu consilierul educativ
  • Analiza si interpretarea datelor
  • Stabilirea calendarului de activitati pe sem I si al II-lea
  • Formarea echipei de proiect

În urma aplicării chestionarului De ce să mai citim astăzi?!, am decis, în calitate de profesor coordonator, necesitatea înființării unui cerc de lectură, la nivelul școlii, intitulat Cartea de miercuri. Expun, mai jos, informații despre proiectul cercului de lectură, după cum urmează:

– Titlul proiectului: Cercul de lectură „Cartea de miercuri”
– Tipul activității principale din cadrul proiectului: Cerc de lectură și hermeneutică
– Domeniul în care se încadrează proiectul: Domeniul cultural-artistic, literatură
– Locul desfăşurării: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău
– Participanţi: elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității, bibliotecarul școlii, un profesor documentarist.
– Număr participanţi la proiect: 20 elevi și 2 cadre didactice
– Coordonator: prof. PANAIT IZABELA, Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău
– Colaborator: L. Mărgăritescu, profesor psihopedagog Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău
– Grupul-ţintă căruia i se adresează proiectul: elevilor școlii, mai exact, elevilor clasei a XI-a B
– Beneficiarii direcți și indirecți: elevi și cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității
– Durata proiectului: un an școlar ( oct. 2018 – nov. 2019)

– Calendarul activităţilor
Activitatea nr. 1 – „De ce un cerc de lectură „Cartea de miercuri”?! (31 octombrie 2018)
Activitatea nr. 2 – „De veghe în lanul de secară”, de J.D. Salinger – dezbatere (28 noiembrie 2018)
Activitatea nr. 3 – „Nuntă în cer”, de Mircea Eliade – dezbatere (19 decembrie 2018)
Activitatea nr. 4 – „Jurnalul unei fete greu de mulţumit”, de Jeni Acterian  – dezbatere (30 ianuarie 2019)
Activitatea nr. 5 – „Scrisoare de dragoste”, de Mihail Drumeș – dezbatere (27 februarie 2019)
Activitatea nr. 6 – „Lorelei”, de Ionel Teodoreanu – dezbatere (20 martie 2019)
Activitatea nr. 7 – „Micul Prinț”, de Antoine de Saint-Exupéry – dezbatere (17 aprilie 2019)
Activitatea nr. 8 – Concurs „Jurnal de lectură” (8 mai 2019)

– Descrierea pe scurt a activităților

a) Activitatea nr. 1 – Odată invitați în spațiul intim al bibliotecii școlii, elevii clasei a XI-a B, după ce au completat chestionarul „De ce să mai citim astăzi?!”, au fost informați cu privire la necesitatea înființării unui cerc de lectură, ca activitate metodico-științifică a proiectului educativ „Cartea de miercuri”.

b) Activitățile 2, 3, 4, 5, 6, 7 – Profesorul inițiază o dezbatere pe marginea cărții citite, elevilor revenindu-le mai multe sarcini (să prezinte subiectul cărții și galeria personajelor; să interacționeze creativ cu paratextul operei; să emită judecăți de valoare/să interpreteze anumite fragmente literare, selectate de profesorul de limbă și literatură română; să întocmească fișe de lectură, un jurnal de lectură etc.);

c) Activitatea nr. 8 – În cadrul ultimei activități, profesorul coordonator, împreună cu profesorul psihopedagog, evaluează jurnalele de lectură, hotărând care merită să fie premiat; se vor avea în vedere următoarele aspecte: realizarea „artistică” a jurnalului, conținuturile, elementele de originalitate (desene, ilustrații etc.). Fiecare elev a primit o diplomă de cititor activ, în cadrul cercului de lectură „Cartea de miercuri”.

Concluzii

În calitate de profesor coordonator, consider că scopul acestui proiect, intitulat generic, Cercul de lectură „Cartea de miercuri”, a fost finalizat, înregistrându-se în rândul elevilor creșterea interesului pentru lectura de plăcere, pe linia formării unor criterii axiologice proprii, prin care ei înșiși să poată distinge ce şi când să citească, dobândind totodată un inventar de instrumente de analiză a operei literare, generator și ordonator de valenţe morale, religioase, artistice și emoționale.

De asemenea, obiectivele specifice ale acestui proiect – resuscitarea interesului pentru actul lecturii și descoperirea plăcerii de a citi; stimularea capacităţii de receptare a textelor literare; formarea la elevi a unei gândiri proprii și a unui spirit critic; cultivarea unui model hermeneutic sau de interpretare al textelor literare/ însuşirea unor instrumente de analiză şi valorizare a operelor literare; dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative; dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă; promovarea şi stimularea elevilor cu aptitudini literare şi plastice – au fost, în bună măsură împlinite, deși, trebuie s-o recunoaștem, continuarea acestui demers în anul școlar următor ar fi extrem de benefică.

În acest sens, pentru asigurarea continuității acestui demers, profesorul coordonator a propus elevilor, în cadrul ultimei întâlniri, consultarea unei bibliografii, care să răspundă nevoilor adolescenței: „Să ucizi o pasăre cântătoare”, de Harper Lee; „Jurnalul unui adolescent timid”, de Stephen Chbosky; „Jurnalul Annei Frank”, de Anna Frank; „Orase din hartie”, de John Green; „Împăratul muştelor”, de William Golding; „Hoțul de cărți”, de Markus Zusak; „Toate acele locuri minunate”, de Jennifer Niven; „Alter. Ego.”, de Ana Mănescu; „La sud de graniță, la vest de soare”, de Haruki Murakami; „Invitația la vals”, de Mihail Drumeș; „O zi din șapte” , de Lauren Oliver; „Eleanor & Park”, de Rainbow Rowell.

Cel mai mare câștig al acestui demers a fost, fără îndoială, „contaminarea” elevilor cu „microbul” cititului, deschiderea apetitului acestora pentru CARTE, dovadă frecventarea bibliotecii județene chiar și în perioada vacanței de vară, după cum mi-a mărturisit, cu uimire și admirație, doamna bibliotecar.

BIBLIOGRAFIE

Adams, Marilee, Învățături care schimbă vieți.12 instrumente mentale de autoperfecționare, Editura Amalteea, București, 2014.
Costea,  Octavia, Didactica lecturii, o abordare functională, Ed. Institutul European, Iași, 2007
Gordon, Thomas.Burch, Noel, Profesorul eficient. Programul Gordon pentru îmbunătățirea relației cu elevii, Editura Trei, București,2011
Oprea, Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura didactică și pedagogică, București, 2007.
Pamfil,  Alina, Limba și literatura română, perspective complementare, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
Parfene,  Constantin, Literatura în școală, E.D.P., București, 1977
Robinson, Ken și Arnica Lou, Descoperă-ți elementul. Cum să-ți afli talentele și pasiunile și cum să-ți transformi viața, Editura Publica, București, 2014.

 

Articole asemănătoare