Neglijată sau tratată cu superficialitate din lipsă de timp, autoevaluarea tuturor actorilor implicați în predarea-învățarea limbilor moderne se dovedește esențială în procesul văzut ca întreg. Reflecția asupra propriului efort de învățare, în cazul elevului, sau de predare și de evaluare, a profesorului se dovedește un factor decisiv pentru motivație. În cadrul orelor de limbă modernă, autonomia celui care învață se realizează, în primul rând, prin conștientizarea propriului progres, al efortului și reușitei de etapă. Se întrevede așadar necesitatea constituirii unor instrumente adaptate de autoevaluare. Portofoliul Lingvistic European reprezintă neîndoielnic un model, însă necesitatea creării unor instrumente de autoevaluare pentru elevii școlii noastre impune ca demersul să fie pus în practică.
a) Ce înțelegem prin autoevaluare?
Tema referatului se justifică prin două aspecte importante în învățarea limbilor moderne la un liceu de filieră tehnologică: primul este motivarea elevului, atunci când contextul educativ o facilitează prea puțin, iar al doilea, dobândirea unei mai mari autonomii a acestuia în învățare. Realizarea unui instrument de autoevaluare pune problema modului în care elevul învață, a strategiilor și metodelor pe care le folosește.
Printre posibilitățile de autoevaluare enumerate de Constantin Cucoș , amintim autocunoașterea sau corectarea reciprocă, autonotarea controlată, notarea reciprocă și metoda de apreciere obiectivă a personalității. Un alt aspect important îl reprezintă calitatea evaluării realizate de profesor. Având în vedere multiplele avantaje , dintre care formarea motivației lăuntrice pentru studiu, profesorii de limbi moderne folosesc autoevaluarea într-un mod adaptat fiecărei unități de învățare.
Definită de CECRL (153) ca fiind aprecierea făcută de elev cu privire la propriile sale competenţe, aceasta dispune de un instrument de lucru util prin specificațiile din cadrul sistemului Dialang (CECRL, 173 – 179). Adaptarea la parametrii fiecărei situații de învățare devine o provocare pentru profesor. Din punctul nostru de vedere, caracterul de simulare specific învățării și predării la clasă constitue un factor adesea demobilizator. În condițiile propensiunii către un demers acțional, practic, care conferă eficacitate învățării, elevul face efortul învățării în condițiile aplicării imediate.
Portofoliul elevului la limbi moderne îi permite să se autoevalueze, iar constituirea în anii ciclului gimnazial, apoi ai celui liceal este un demers de lungă durată, adesea dificil de constituit din lipsa unei continuități și a coroborării tuturor contactelor de limbă cu care elevul intră în contact. Amintim principalele aspecte pe care metoda le presupune: portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev. Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului. Portofoliul permite elevului: să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice; să-şi planifice învăţarea; să-şi monitorizeze progresul; să ia parte activ la propriul proces de învăţare. Portofoliul permite profesorului: să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului; să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia; să programeze învăţarea; să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie ; să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei. Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă. (Scrisoare metodică limbi moderne, Consfătuirile Naționale, Târgoviște, 2011).
Pentru a evita consumul unui mare număr de pagini pentru realizarea portofoliului, acesta ar putea fi completat electronic. Capacitatea de reflecție și de analiză în cadrul autoevaluării este îmbunătățită, iar elevul devine conștient de demersul și progresul pe care l-a realizat.
În ceea ce-l privește pe profesor, indicațiile sunt explicite: „Obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat, adaptat specificului clasei de elevi); Schimb de experienţă în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice” (Scrisoare metodică limbi moderne, 2011). Cum am subliniat cu alt prilej, fișa de autoevaluare a profesorului ar trebui să cuprindă exclusiv descriptori care se referă exclusiv la competențele sale de metodică și de didactica specialității.
b) Cum realizăm autoevaluarea la filiera tehnologică?
Atât prentru profesor cât și pentru elev, autoevaluarea poate fi făcută prin auto-observare, prin analiza descriptorilor programei, adaptați pentru filiera tehnologică și nivelul elevilor sau prin analiza unor exemple de produse ale învățării.
Testele de evaluare inițială, continuă și finală nu reprezintă decât o parte din multitudinea de instrumente pe care elevul le poate folosi pentru autoevaluare. Autoevaluarea competențelor de înțelegere și de exprimare scrisă este astfel realizată, printr-o multitudine de itemi obiectivi, semi-obiectivi sau subiectivi adaptați nivelului. Metoda check-list-urilor pentru conținuturile lingvistice studiate este frecventă, însă poate prezenta dezvantajul unei “fosilizări” în cazul unei utilizări excesive. Elevul trebuie să fie conștient de demersul său și de învățarea pe care dorește s-o realizeze, de strategiile care i se potrivesc, să dispună de instrumentele adecvate (dicționare, activități adaptate, conjugări, gramatici, ortografie).
În cazul competențelor de înțelegere și de exprimare orală, timpul scurt care poate fi alocat unui elev, mai ales la clasa a X-a L2, reprezintă un factor defavorizant la filiera tehnologică. Pentru multiplicarea contextelor de exprimare, pot fi imaginate activități de exprimare orală în limba modernă în cadrul firmelor de exercițiu sau al realizării unor activități extracurriculare (piesă de teatru, cluburi de lectură, cântece, monolog, conversații în cadrul unor schimburi între elevi francofoni, schimb de corespondență electronică, creare de ziare sau reviste electronice etc.).
Învățarea limbilor moderne în ciclul superior al liceului constituie o provocare, din punctul nostru de vedere; am constatat în ultimii ani că, fără o puternică motivație intrisecă a elevului, fundamentată pe factorul cultural, cu aplicabilitate practică, nemijlocită, studiul limbii moderne se face dificil, forțat.
c) Ce instrumente sunt concepute?
În anexă prezentăm modelul de portofoliu de autoevaluare oferit de Ministerul Educației (2011). Un aspect important îl reprezintă reflecția asupra strategiilor și tehnicilor de învățare, a elementelor de civilizație și interculturalitate întâlnite de elev în învățarea limbii moderne. Cum subliniam anterior, completarea, chiar parțială, în format electronic ar putea constitui o bază de date utilă pentru construirea demersului de învățare continuă al elevului. Aceste instrumente vor putea fi create după o „individualizare” și adaptare a programei școlare în funcție de filieră, fiind necesar ca profesorul să beneficieze de resursele materiale pe care un asemenea demers le presupune.
d) Certificare și recunoaștere
Cu excepția probei C a Examenului de bacalaureat și a examenelor oficiale de certificare (Delf Junior Scolaire, Cambridge) nu dispunem de o metodă de certificare a nivelului de limbă străină adaptată la filiera tehnologică. Provocarea o reprezintă identificarea specificităților unei probe de acest tip, acreditarea și utilizarea ei pe scară largă. Recunoașterea acestei certificări de către agenții economici ar fundamenta demersul și ar motiva învățarea limbilor moderne în liceu.
Bibliografie
• CUCOȘ, Constantin, Pedagogie, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2014
• ZAPAN, Gheorghe, Cunoașterea și aprecierea obiectivă a personalității, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1984
• Cadrul European Comun de Referință pentru limbi moderne: învățare, predare, evaluare, Diviziunea Politici Lingvistice Strasbourg, traducere coordonată și revizuită de Gheorghe Moldovanu, Republica Moldova
• Portfolio Européen des Langues, Collège, Editions Didier, 2001
• Portfolio Européen des Langues, Lycéens, étudiants, adultes, Editions Didier, 2001