În condițiile pandemiei COVID-19, instituțiile de învățământ au fost nevoite să se adapteze unei crize care încă nu s-a finalizat, pentru a respecta restricțiile impuse de ordonanțele militare și pentru protejarea elevilor și a personalului angajat în învățământ. Directorii instituțiilor au fost nevoiți să reorganizeze activitatea în mediul online pentru a asigura supraviețuirea procesului de predare-învățare-evaluare prin dotarea cu resursele logistice existente în școli, și, mai apoi, pentru asigurarea unui bun climat de comunicare în condițiile neliniștilor apărute în noul context.
Cercetarea realizată a avut ca element central un studiu comparativ asupra impactului avut de pandemia de COVID-19 asupra dezvoltării social-educaționale și emoționale a elevilor din cadrul a două școli din județul Călărași, luate ca eșantion. Acest studiu de caz este bazat pe o situație reală, iar din motive de etică și protecție, în cadrul cercetării nu este prezentat numele instituție de învățământ.
Școala Rurală (C.) este o școală incluzivă, sănătoasă și sigură pentru toți copiii, care oferă educație de calitate și un mediu incluziv, și care implică alături de copii pe familiile acestora și comunitatea în care trăiesc.Asigură elevilor oportunităţi de dezvoltare liberă, integrală şi armonioasă, de formare a unei personalităţi autonome, de dobândire a competenţelor necesare inserţiei sociale, participării cetăţeneşti active şi a deprinderilor de muncă intelectuală pentru a avea succes într-o societate a cunoaşterii şi a educaţiei permanente. Îşi propune să dezvolte o strânsă colaborare şcoală- familie-comunitate care va contribui la îmbunătățirea bunăstării elevilor și la înlăturarea oricărei bariere în calea învățării, sănătății și fericirii copiilor/elevilor unităţii şcolare.
Şcoala Urbană (T.) este o instituție în slujba comunității, cu menirea de a forma cetățeanul de mâine, o școală incluzivă ce militează pentru o educație de calitate, modernă și flexibilă, adaptată nevoilor și aspirațiilor individuale, în concordanță cu cerințele comunității, o educație în spiritul demnității și toleranței; al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; al atașamentului față de valorile moral-civice, o educație pentru dezvoltarea durabilă, prin cultivarea respectului pentru mediul înconjurător natural, social și cultural. Promovarea standardelor europene în educație prin inovarea strategiilor didactice va consolida dimensiunea europeană a educației– școală ce a obținut în 2019 pentru a treia oară titlul de „Școală Europeană”.
Cele două școli asigură servicii educaționale profesioniste, inovatoare și echitabile, în strânsă legătură cu nevoile de dezvoltare ale elevilor, iar școala este un loc în care aceștia învață să învețe, își formează caracterul și își găsesc vocația, astfel încât să se manifeste ca personalități active și creatoare, atât la nivel individual, cât și social.
Scopul cercetării a constat în identificarea resurselor materiale și emoționale ale elevilor și profesorilor în perioada pandemică și a modului în care au susținut activitățile de predare și învățare. Obiectivul general al acestui studiu a vizat cercetarea impactului perioadei pandemiei Covid-19, provocările apărute în cadrul școlii pentru părinți, elevi și manageri și soluțiile găsite.
În abordarea acestei problematici, s-au propus următoarele întrebări de cercetare evaluativă:
– În ce măsură a afectat pandemia de COVID-19 dezvoltarea educațională și emoțională elevii, părinții și profesorii?
– Cum a împiedicat lipsa de interacțiune față în față, în sala de clasă buna desfășurare a procesului educațional?
Problemă: O provocare a școlii la debutul pandemiei de Covid19 este gestionarea eficientă a lipsurilor educaționale, neadaptarea la contextual scolii online. În plus, există riscul ca rata abandonului școlar să crească semnificativ, conform raportului World Vision România.
Pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării, au fost aplicate următoarele metode:
- studiul documentelor , a bibliografiei specific tematicii studiate
- metode centrate pe analiza conduitei
- metode centrate pe analiza conduitei :observația și studiul de caz
- interviul
- fișe de observație
- implementarea unor proiecte de voluntariat.
Strategii aplicate cercetării: Focusul principal al acestui studiu îl reprezintă identificarea de bune practice care arată modurile în care s-a putut ajunge la un echilibru in perioada pandemică, școala rurală aplicând initial metoda din poartă în poartă, pentru verificarea elevilor care absentează și reintegrarea lor în procesul educational, căutarea diferitelor surse de informare și comunicare cu familia, applicate în cazul ambelor școli, aqsigurarea cadrului propice desfăşurării unui învăţământ de calitate, prin consolidarea rolului şcolii – ca principala instituţie de educaţie – in formarea elevilor ca viitori cetăţeni, activi şi creativi, capabili să se integreze pe piaţa muncii şi într-o societate dinamică de tip european.
Concluziile cercetării au arătat fără echivoc că Școala T. a avut o rată mai bună de promovabilitate și prezență la cursuri comparativ cu Școala C., o mai bună implicare a părinților datorată gradului de pregătire profesională, însă ambele școli au făcut eforturile necesare, în condițiile avute pentru ca demersul didactic să meargă înainte.
Promovarea unui învăţământ de calitate, modern şi flexibil, stimularea creativităţii, abandonarea stilului rigid şi nedemocratic în relaţiile profesor-elev, munca în echipă şi o eficientă comunicare strategică interinstituţională – un model de progres educaţional, generator de cetăţeni responsabili, apţi să se integreze cu succes în viaţa comunităţii.
Bibliografie
1. Ceobanu, C., Cucoș,C., Istrate,O., Pânișoară, I.-O., „Educația digitală”, București, Editura Polirom,2020.
2. Gheorghe, V., „Efectele micului ecran asupra minții copilului”, București, Editura Prodromos, 2007.
3. Istrate, O., „Cercetarea evaluativă în educație”, EDICT-Revista educației 9/2017. https://edict.ro/cercetarea-evaluativa-in-educatie/
4. Mândruț.O.(2013). „Curriculum și didactică. Elemente inovative actuale”, „Vasile Goldiş” University Press. p.11.
5. Miroiu, M.&Nicolae, G.B. (2001), „Introducere în etica profesională”. București. Trei.
6. Neacșu, I. , Suditu, M., „Educația emotional-afectivă”, București, editura Polirom, 2020.
7. Nicolescu, O. Popa, I. Dumitrașcu. D. (2020). „Abordări și studii de caz relevante privind managementul organizațiilor din România în contextul pandemiei COVID”, București: Editura Pro Universitaria.