Identitatea europeană a școlii, nu derivă doar din modelul său puternic de predare și de învățare în limbi europene moderne, ci și dintr-o cultură a europenismului încorporată în curriculum și susținută de comunitatea școlară în sens larg (Europa School Governing Body, 2020).
Concepute pentru copiii angajaților din Uniunea Europeană, școlile au un statut juridic special în cadrul Europei. Acestea utilizează un model special de curriculum și evaluare, care în multe privințe reprezintă un hibrid al diferitelor modele educaționale europene existente.
Cel mai important element al sistemului școlar european este curriculum-ul
Elevii Școlilor Europene sunt viitorii cetățeni ai Europei și ai Uniunii Europene. În această calitate, ei au nevoie de o serie de competențe pentru a putea răspunde cerințelor și provocărilor unei lumi în continuă schimbare. În 2006, Consiliul European și Parlamentul European au adoptat un Cadru european pentru competențe-cheie.
În mod semnificativ, obiectivele pedagogice ale școlilor europene sunt definite pe baza Cadrului european pentru competențe-cheie, așa cum a fost adoptat de instituțiile europene.
Conceptul care stă la baza acestei structuri exprimă o schimbare de la o programă axată pe conținuturi la o programă bazată pe competențe. Structura programelor de studii este intenționat scurtă și precisă. Specificațiile pentru sistem de la Consiliul guvernatorilor joacă, de asemenea, un rol important. Acestea sunt, poate cel mai bine sintetizate în articolul 4 din Convenție:
1. Cursurile se efectuează în limbile specificate;
2. Anumite materii se predau la clase comune de același nivel;
3. Se depune un efort deosebit pentru a le oferi studenților o cunoaștere aprofundată a limbilor moderne;
4. Dimensiunea europeană este dezvoltată în programele de învățământ;
5. Conștiința și convingerile indivizilor sunt respectate;
6. Se iau măsuri pentru a facilita primirea copiilor cu nevoi educaționale speciale;
Competențele-cheie au fost introduse în sisteme în moduri diferite, prin modificarea legislației în domeniul educației, revizuirea curriculumului și/sau prin introducerea unor obiective complementare în legislație și în instrucțiunile despre curriculum.
Țările care par să aibă un succes deosebit în implementarea politicilor în ceea ce privește competențele-cheie în sistemele lor școlare utilizează în mod eficient următoarele instrumente:
- Stabilirea unor obiective și standarde curriculare adecvate;
- Dezvoltarea competențelor profesorilor;
- Modelarea practicilor școlare;
- Sprijin pentru inovare, dezvoltarea școlii, leadership și oferirea unui feedback adecvat prin evaluare și apreciere;
În Țările de Jos, centrul național reprezentativ (SLO), care joacă un rol pilot în punerea în aplicare a politicii în materie de curriculum, pare să urmeze o abordare pe mai multe niveluri.
Această abordare este aplicată și în dezvoltarea de programe de formare a cadrelor didactice și a competențelor profesorilor. Organismul flamand de acreditare a formării profesorilor din Țările de Jos face diferența, de exemplu, între „rezultatele preconizate ale învățării” (competențele care ar trebui dobândite în timpul programului), „rezultatele potențiale ale învățării” (competențele care pot fi dobândite prin intermediul programului propriu-zis, așa cum este oferit)
Studiul de caz finlandez oferă un alt bun exemplu despre modul în care se pot implementa strategii complexe care pot contribui la adoptarea și succesul abordării bazate pe competențe în cadrul sistemului școlar. Finlanda este una dintre acele țări în care reglementarea procesului de predare-învățare în școli a devenit pe mai multe niveluri. Putem observa aici impactul puternic al nivelului supranațional. Finlanda a fost, de exemplu, un participant activ la proiectul DeSeCo al OCDE, care a contribuit la aprofundarea reflecției asupra obiectivelor curriculare și este un actor internațional important în dezvoltarea tehnicilor de măsurare pentru obiective complexe, cum ar fi „a învăța să înveți.”
Metode de implementare la nivelul statelor membre
(Key competences in Europe: opening doors for lifelong learners across the school curriculum and teacher education, 2009)
- Statele membre ar trebui să analizeze modalitățile de consolidare a legăturilor dintre subsectoarele educației și formării profesionale – învățământul superior;
- Statele membre ar trebui să consolideze legăturile și alinierea între diferitele fațete ale dezvoltării școlare: inovații în organizarea și conducerea școlilor, inovații în materie de programe școlare și strategii care vizează satisfacerea nevoilor tuturor elevilor, inclusiv a celor care au nevoi educaționale speciale, formarea cadrelor didactice, revizuirea metodelor și a practicilor de evaluare;
- În cadrul abordării lor strategice, guvernele ar trebui să revizuiască cadrele pentru formarea inițială și continuă a cadrelor didactice din perspectiva dezvoltării competențelor.
- Statele membre ar trebui să genereze strategii și acțiuni eficiente pentru punerea în aplicare a competențelor-cheie în cadrul curriculumului școlar. Nu este suficient să se dezvoltelegislație privind competențele-cheie
- Statele membre ar trebui să își revizuiască și să își reînnoiască abordările privind evaluarea competențelor-cheie
- Autoritățile regionale și locale ar trebui să își asume un rol de lider în dezvoltarea unor organizații de învățare și comunități de practică adecvate care să reunească diverși actori – directori de școli, profesori, părinți, ONG-uri, instituții de învățământ superior și administrația, precum și elevii, a căror implicare devine din ce în ce mai importantă.
Metode de implementare la nivelul școlii
(Europa School Governing Body, 2020)
Consiliul de administrație și echipa de conducere a școlii se angajează să mențină și să consolideze identitatea europeană a școlii prin intermediul unei combinații a următoarelor elemente:
- Construirea de parteneriate cu organizații și școli europene;
- Învățarea și celebrarea istoriei, culturilor, obiceiurilor și festivalurilor europene;
- Activități și colaborări intra și extramurale, inclusiv căutarea de noi oportunități pentru participare la evenimente europene pentru școlile din afara sistemului;
- Implicarea activă cu comunitatea școlară în sens larg;
- Dezvoltarea în continuare a predării armonizate a limbilor străine prin intermediul școlii pentru toate limbile de filieră.
Bibliografie
1. Europa School Curriculum Update Report prepared by the Europa School Governing Body. October 2020. europaschooluk.org/wp-content/uploads/2020/11/Europa-Curriculum-update-Oct-2020_final.pdf. Accesat în data de 9.06. 2024.
2.Gordon, J., Halász, G., Krawczyk, M., Leney, T., Michel, A., Pepper, D., Putkiewicz, E., & Wiśniewski, J. (2009). Key competences in Europe: opening doors for lifelong learners across the school curriculum and teacher education. Social Science Research Network. doi.org/10.2139/ssrn.1517804
3. Eur-Lex, Access to European Union law. (30.12.2006). Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning. Accesat în 10.06.2024 la adresa: eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006H0962
4. Eur-Lex, Access to European Union law.(10.10.2016). Învățarea pe tot parcursul vieții- competențe-cheie. Accesat în 10.06.2024 la adresa:https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/lifelong-learning-key-competences.html