Geografia este o ştiință care a atras atenția oamenilor încă din anul 267 î.Hr. Studiul geografiei a evoluat mult în timp. Geografia fizică a fost intens studiată de oamenii de ştiință de pe toate continentele şi din toate timpurile. Aparatele de măsurare şi de înregistrare a datelor au evoluat continuu, precizia rezultatelor fiind foarte exactă. Se folosesc sateliți geostaționari care oferă date satelitare în scurt timp şi de pe o suprafață extinsă. Fotografiile se pot realiza la intervale scurte de timp, se pot compara datele obținute şi se pot analiza în timp util. Există mijloace cu care se pot simula diferite fenomene, naturale sau antropice. Toate aceste mijloace au scopul de a studia Pământul pentru a putea preîntâmpina eventualele fenomene care pot afecta activitățile omeneşti, viața oamenilor, aşezările omeneşti sau viețuitoarele. În ultimele decenii omenirea este preocupată de aspecte legate de deteriorarea mediului natural al planetei.
Mediul natural reprezintă o resursă inepuizabilă de materii prime, de energie şi de viețuitoare care pot asigura omului elementele necesare vieții. În ultimul secol activitățile antropice şi-au pus negativ amprenta asupra mediului înconjurǎtor, punând natura în pericol. Planeta se confruntă cu fenomenul de încălzire globală care afectează întreg mediul natural şi viața omului. În ultimii ani au început să se vadă mai profund efectele negative. Potrivit centrului de colectare a datelor referitoare la emisiile de CO2 din anul 2004, SUA şi China sunt țările care se situează pe primele locuri, urmate fiind de statele Uniunii Europene. România se situează pe locul 40 din 207 state ale lumii, reprezentând 0,3% din procentajul total mondial al emisiilor de dioxid de carbon.
Națiunile au început destul de târziu să ia măsuri de reducere a poluării, la început s-a conceput legislația, iar aplicarea ei a lâncezit, poate şi pentru că efectele nu erau prea vizibile. Populația statelor dezvoltate şi în curs de dezvoltare, majoritatea situate în emisfera nordică, trebuie educată în spirit ecologic. În țările lor poluarea a fost foarte accentuată. Efectele negative se manifestă acum la nivelul întregii planete: manifestările violente ale unor fenomene naturale, creşterea ariei de manifetare a tornadelor, de exemplu, dispariția unor specii de viețuitoare, etc.
Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător, de identificare a caracteristicilor acestuia şi a importanţei lor în viaţa oamenilor, atât prin intermediul disciplinelor curriculare, cât şi prin activităţile extracurriculare, contribuie la educația ecologică. Lărgesc orizontul de cunoaştere al elevilor şi de diversificare a modalităţilor de utilizare a cunoştinţelor, a informaţiilor asimilate în orele de curs.
Spaţiul urban în care îşi desfăşoară activitatea oferă puţine posibilități de cunoaştere a naturii, de observare a diferitelor procese şi fenomene, deoarece tinerii petrec puţin timp în mijlocul naturii. În condiţiile actuale, mediul înconjurător este în mare parte o creaţie a omului şi poate influenţa evoluţia societăţii umane. Elevii învaţă să înţeleagă natura, să o îndrăgească, să înţeleagă mecanismele sale de funcţionare, să o protejeze numai prin contactul direct cu mediul.
Pentru sensibilizarea tinerilor în faţa realităţii înconjurătoare, pentru formarea unei atitudini de respect faţă de tot ceea ce-i înconjoară am organizat diferite activităţi extracurriculare, activități de cunoaştere a unor zone naturale, activități de ecologizare sau activități de punere în valoare, de promovare. Acestea au avut ca scop cunoaşterea directă, prin contact nemijlocit cu natura, pe cale intuitivă. Activităţile organizate au urmărit realizarea de competenţe, cu conţinuturi, strategii şi tematici care să-i mobilizeze.
Elementele sau zonele naturale care necesită o atenție deosebită pot fi identificate de către elevi în cadrul unor proiecte educative. De exemplu, pentru protejarea unei specii de plante, a bujorului dobrogean, scopul proiectului a fost: Gestionarea responsabilă a ecosistemelor naturale prin implicarea tinerilor în protejarea mediului natural în promovarea turismului ecologic.
Obiectivele specifice propuse:
1) să identifice caracteristicile mediului natural şi antropic în care se găseşte specia de protejat;
2) să determine factorii de risc;
3) să traseze rute turistice;
4) să alcătuiască un cod de norme în vederea practicării unui turism durabil;
5) să elaboreze materiale promoţionale şi o revistă pentru promovarea turismului ecologic prin mass-media.
În cadrul acestui tip de activitate extraşcolară, elevii învață care sunt etapele de lucru în cadrul unei activități de cercetare, propun activități, formulează obiective pe care apoi trebuie să le atingă, respectă programul de activități şi îşi autoevaluează activitatea desfăşurată. Toate aceste etape urmează celei de alegere a proiectului, de identificare a componentei biosferei care necesită atenție, asupra căreia să se aplece copiii, să-i acorde atenție. Elevii trebuie să cunoască arealele naturale din regiune sau din imediata apropiere care ar putea să le ofere subiectul de proiect.
Acțiunea de documentare este foarte importantă în derularea unui proiect. Pentru documentare se pot folosi diverse materiale de informare: atlase, cărți, documentare, informații furnizate de diferitele publicații cotidiene, informații de pe internet. ONG-urile care desfăşoară activități de protejare a mediului pot fi surse foarte bune pentru cunoaşterea diferitelor specii care necesită o atenție sporită din partea iubitorilor de natură. Elevii pot alcătui portofolii cu informațiile găsite, le pot clasifica după importanță, necesitate, numărul de specii de protejat, dificultate, distanță, costuri, număr de participanți implicați, necesarul de materiale, sponsori, etc.
Resursele materiale folosite au fost: cărţi, reviste, ziare, aparat foto, calculator, albume, atlase etc.
Dintre rezultateel aşteptate enumerăm: realizarea unui portofoliu de observații, de postere, desene, fotografii; realizarea de materiale promoţionale, flyere, revistă, blog; participarea cu interes a elevilor la activități; implicarea localnicilor la acţiunile de promovare a turismului ecologic; promovarea practicării unui turism care să nu afecteze specificul zonei la agenții de turism; creşterea interesului turiştilor pentru acest obiectiv natural.
Ca modalitațile de modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului, amintim: respectarea fişei proiectului; concordanţa dintre tema activităţilor, obiective, rezultate; originalitate; număr de elevi implicaţi; colaborare cu partenerii implicaţi; raportarea optimă a rezultatelor.
Informațiile şi rezultatele obținute constituie materiale care se pot folosi pentru realizarea la clasă a unui Studiu de caz cu tema: Protejarea speciei „X” în spațiul „Y”.
Acest proiectul poate completa cunoştinţele însuşite în cadrul orelor de geografie prin acţiuni care au captat atenţia şi au oferit date noi, concrete în ceea ce priveşte efectele acțiunii antropice sau a factorilor naturali asupra unor specii de viețuitoare care sunt în pericol. Oferă posibilitatea fiecărui participant de a-şi manifesta atitudinea personală şi responsabilă faţă de mediul în care trăieşte, bazată pe cunoaşterea şi ocrotirea mediului înconjurător. Urmǎreşte cultivarea sensibilitǎţii elevilor, a capacitǎţii de a aprecia frumosul din naturǎ şi pe cel creat de om în vederea manifestǎrii de dragoste, respect şi grijǎ faţǎ de mediul înconjurǎtor. Completează ştiinţific cunoştinţele însuşite şi la orele de biologie sau de chimie. Formează idei ştiinţifice şi capacitatea de comunicare, ca rezultat al investigǎrii şi explorǎrii mediului înconjurǎtor, prin diferite activitǎţi de învǎţare: exerciţii de observare, înregistrǎri de date, jocuri de rol, drumeţii, lucrǎri practice de realizare a unor colecţii de obiecte naturale sau confecţionate.
Activitățile care se pot desfăşura cuprind observarea şi identificarea caracteristilor fizico-geografice şi antropice: formele de relief, vegetația specifică, fauna, activitățile antropice care se desfăşoară în zonă, factorii de risc pentru specia de protejat. Colectarea datelor de observație se va face sistematic şi organizat pentru a putea folosi informații corecte din punct de vedere geografic. Strângerea datelor necesare se va face în urma unor vizite şi excursii la obiectivul de protejat. Toate datele obținute trebuiesc apoi interpretate şi folosite pentru atingerea obiectivelor propuse. Elevii îşi pot exersa cunoştințele însuşite la orele de tehnologia informațiilor şi comunicării pentru realizarea de grafice de comparație, tabele, filmulețe de prezentare. În realizarea de flyere şi pliante se vor concentra informațiile pentru a evidenția esențialul proiectului, sintetizănd problemele comunităţii şi oferind modalităţi de rezolvare. Realizarea unei reviste cu temă ecologică, geografică necesită organizare şi abordarea literară a conținuturilor trebuie să fie realizată în conformitate cu cerințele unei astfel de lucrări. La orele de limba şi literatura romănă pot realiza eseuri sau poezii pe tema dată.
Proiectele care se desfăşoară pe teren, în aer liber atrag mulţi elevi dispuşi să desfăşoare activități diverse, în mediul natural şi şcolar. Îşi formează deprinderi practice de îngrijire a mediului şi îşi conturează un comportament civic responsabil.
Toate acţiunile extracurriculare au sensibilizat elevii, numai participând direct la astfel de acţiuni pot înţelege ce înseamnă şi cum se realizează protecţia mediului. Pentru formarea şi educarea comportamentului ecologic se pot desfăşura activităţi de învăţare propriu-zisă, dar şi liber-creative sau extraşcolare, urmărindu-se formarea unei gândiri pozitive, dezvoltarea spiritului de observaţie, formarea de priceperi şi deprinderi active.
Multe probleme de mediu pot fi subiecte de abordat la disciplina geografie în toți anii de studiu, fie că este vorba de geografia României, a Europei sau geografia lumii, fie că este geografia fizică sau economică. Activitățile extracurriculare ne permit să abordăm problemele de mediu sub aspect practic, să desfăşurăm cu elevii activități de cercetare, de documentare, de identificare a unor soluții şi de rezolvare a unor problemele identificate împreună cu membrii comunității, cu ONG-uri, pentru a contribui la protecția mediului, pentru a participa la o dezvoltare durabilă.
Bibliografie
1. I. Nicola– „Pedagogie”- Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
2. M.E.Dulamă- „Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie”- Editura Clusium, 2002
3. P.Golu. P.– „De la psihologia individuală la psihologia de grup şi colectivă” ”- Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000