Articolul prezintă rezultatele și interpretarea unei analize instituționale a nevoilor de formare continuă, desfășurată în luna octombrie 2025 la nivelul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud. Pe baza răspunsurilor oferite de 82 de cadre didactice, raportul conturează direcțiile majore de formare pentru perioada 2025–2027 și oferă o perspectivă asupra modului în care profesioniștii din educație percep dezvoltarea continuă, în contextul transformărilor aduse de educația incluzivă și digitalizare.
1. Contextul și motivația demersului
În ultimii ani, sistemul educațional românesc s-a aflat într-o permanentă dinamică, iar pentru specialiștii în consiliere școlară și sprijin educațional, formarea continuă a devenit o condiție a relevanței profesionale. La nivelul CJRAE Bistrița-Năsăud, s-a resimțit tot mai clar nevoia unei cartografieri instituționale a direcțiilor de formare: unde ne aflăm, ce competențe avem și ce trebuie dezvoltat pentru a răspunde noilor cerințe din educație. Astfel, în luna octombrie 2025 a fost realizată o analiză a nevoilor de formare continuă în rândul personalului propriu, ca parte a procesului anual de planificare instituțională.
2. Metodologia analizei
Instrumentul de cercetare a fost un chestionar online aplicat către toate cadrele didactice din rețea. Au participat 82 de respondenți (profesori consilieri școlari, itineranți și de sprijin), iar analiza răspunsurilor a permis identificarea tendințelor dominante în formarea continuă, preferințelor privind forma de învățare și priorităților tematice. Chestionarul a inclus 11 itemi grupați pe cinci dimensiuni: domeniile de formare percepute ca prioritare, tipul de formare preferat, perioada optimă pentru desfășurare, participarea la formări anterioare și sugestii privind îmbunătățirea procesului.
3. Profilul participanților
Majoritatea celor 82 de cadre didactice sunt profesori consilieri școlari cu experiență. Distribuția pe grade didactice arată un colectiv matur profesional: 54% Gradul I, 23% Definitivat, 13% Gradul II și 7% Debutanți. Această structură indică un mediu profesional echilibrat, în care formarea nu este motivată de cerințe administrative, ci de nevoia reală de perfecționare și inovație.
4. Domenii de formare și priorități identificate
Rezultatele chestionarului au evidențiat următoarele domenii de interes major:
- Educație incluzivă / CES / diferențiere și individualizare – 43 mențiuni
- Digitalizare și utilizarea TIC – 28
- Metode moderne de predare și învățare – 26
- Evaluarea competențelor și testarea standardizată – 25
- Educație pentru sănătate și siguranță școlară – 24
- Consiliere și colaborare cu părinții – 21
- Managementul clasei și prevenirea bullyingului – 21
- Leadership educațional și dezvoltare instituțională – 16.
5. Preferințele pentru tipul și modul de formare
Itemii 7 și 8 ai chestionarului arată că 86% preferă cursurile acreditate cu credite ECTS, 54% optează pentru formatul mixt (online și față în față), 17% aleg formarea individuală, iar 17% în echipă. Perioadele preferate: ianuarie–martie și vacanța de vară. Această preferință confirmă faptul că personalul CJRAE valorizează învățarea colaborativă, dar dorește și flexibilitate temporală.
6. Educație pentru sănătate și prim ajutor (itemul 11)
Doar 24% dintre respondenți au participat la un curs de prim ajutor în ultimii doi ani. Această constatare arată nevoia de consolidare a competențelor de siguranță școlară și intervenție în situații de urgență. Se propune includerea, la nivel instituțional, a unui modul obligatoriu de formare în prim ajutor o dată la doi ani, în parteneriat cu Crucea Roșie și ISU Bistrița-Năsăud.
7. Reflecții din răspunsurile deschise (itemul 9)
Sugestiile formulate de cadrele didactice oferă o imagine autentică asupra culturii organizaționale:
„Avem nevoie de formări aplicative, bazate pe studii de caz.”
„Schimbul de experiență între colegi din alte județe ar fi benefic.”
„Cursurile acreditate trebuie să fie prioritare, dar relevante pentru munca noastră.”
Aceste observații exprimă maturitatea unei comunități profesionale care caută învățare reflexivă, nu doar acumulare de credite.
8. Implicații instituționale
Rezultatele analizei au fundamentat direcțiile planului de formare pentru perioada 2025–2027, cu accent pe:
- Educație incluzivă și managementul diversității
- Digitalizare și resurse educaționale deschise
- Evaluarea competențelor și autoreglarea învățării
- Educație pentru sănătate și siguranță școlară
- Leadership și supervizare profesională.
CJRAE BN intenționează să dezvolte parteneriate cu CCD BN, UBB Cluj, ISU, DSP și ONG-uri educaționale, pentru a asigura o formare integrată și adaptată contextului actual.
9. Reflecție personală: De ce contează această analiză
Ca profesor consilier școlar, am privit acest demers nu doar ca pe o activitate administrativă, ci ca pe un act de cunoaștere colectivă. Dincolo de tabele și grafice, fiecare răspuns a reflectat o preocupare autentică pentru creștere profesională și o dorință de a rămâne conectați la schimbările din educație. Am înțeles că formarea continuă nu înseamnă doar „a participa la cursuri”, ci a învăța să te (re)construiești în permanență. În spatele cifrelor se află profesori care caută soluții, care reflectă, care își pun întrebări. Iar misiunea noastră, ca echipă CJRAE, este să transformăm aceste nevoi într-o strategie reală de sprijin și dezvoltare.
10. Concluzii
Analiza nevoilor de formare realizată în 2025 confirmă că direcțiile majore ale educației contemporane – incluziunea, digitalizarea, evaluarea competențelor și sănătatea emoțională – sunt deja interiorizate de cadrele CJRAE BN. Formarea continuă rămâne busola care orientează dezvoltarea personală și profesională, iar instituția noastră își reafirmă angajamentul de a sprijini profesorii în drumul lor către o educație mai incluzivă, mai empatică și mai adaptată viitorului.
Bibliografie
1. Ministerul Educației (2023). Strategia Națională pentru Educația Incluzivă 2022–2030. București: ME.
2. Ministerul Educației (2022). Programul Național de Formare Continuă a Cadrelor Didactice – Repere pentru dezvoltarea profesională. București: ME.
3. Comisia Europeană (2020). European Framework for the Digital Competence of Educators (DigCompEdu). Luxembourg: Publications Office of the European Union.
4. David, D. (coord.) (2021). Psihologia educației și dezvoltării școlare. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
5. Glava, A. (2020). Formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice în contextul educației incluzive. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
6. OECD (2021). Teachers’ Professional Learning and Growth: Evidence from TALIS 2018. Paris: OECD Publishing.
7. Țîru, L., & Păduraru, C. (2022). Formarea continuă a cadrelor didactice – perspective și provocări actuale. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
8. CJRAE Bistrița-Năsăud (2025). Raport instituțional privind analiza nevoilor de formare continuă 2025. Document intern.
9. UNESCO (2021). Reimagining Our Futures Together: A New Social Contract for Education. Paris: UNESCO Publishing.
10. ChatGPT (2025). Asistență în redactarea și structurarea articolelor educaționale. OpenAI Language Model.