Se spune că unul dintre indicatorii competitivității internaţionale a economiei unei ţări îl reprezintă chiar nivelul de literație al populației acesteia. Nivelul competențelor de literație al unei persoane este direct proporţional cu succesul său în viață, el asigurând, în mare parte, capacitatea de a face faţă provocărilor vieţii de adult. Una dintre ariile majore de dezvoltare a literaţiei o reprezintă fluenţa.
Cu toate că încă nu a ajuns în dicționarul explicativ al limbii române, termenul „literaţie” devine tot mai prezent în domeniul educaţiei, iar acesta nu trebuie confundat cu alfabetizarea. Conform definiţiei dată de Asociația Internațională de Literație, „Literația este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.”
Recunoaşterea instantanee a cuvintelor, fără a mai fi nevoie de concentrare pe decodarea acestora, abilitate a cititorilor fluenţi, le permite acestora focusarea atenţiei asupra conţinutului, textului. Aşadar, recunoscând şi înţelegând sensul cuvintelor în acelaşi timp, un cititor fluent este capabil de a realiza conexiuni între achiziţiile sale anterioare şi ideile noi conţinute în text.
Mare atenţie, însă! Pentru a citi fluent, decodarea, cea care influențează acuratețea și viteza de citire, nu este suficientă, deoarece, chiar şi în condiţiile recunoaşterii automate a multor cuvinte, citirea orală poate fi lipsită de expresivitate, adică de înţelegerea nuanţată a sensului şi a mesajului textului.
Pentru a citi expresiv, un cititor trebuie să fie capabil să delimiteze un text în fragmente sau idei cu sens, iar acest lucru nu se poate realiza decât dacă acesta are formate abilitățile de înțelegere a limbajului. Pauzele efectuate corect în interiorul și la sfârșitul propozițiilor / frazelor, intonaţia şi accentul adecvate sunt imperative în cazul unei citiri expresive, absenţa acestora ducând la deteriorarea sensului unei idei sau a unui text.
Citirea fluentă joacă un rol deosebit de important şi în integrarea cu succes a copiilor în ciclurile următoare (gimnazial şi liceal), unde vor avea de citit şi analizat un număr mai mare şi mai variat de texte, deci mai mult de citit. Sarcinile de lucru cresc în intensitate şi, chiar dacă un elev citește corect, cu acuratețe, dacă nu are suficientă fluență, finalizarea acestora va dura mai mult.
În cea mai mare parte, fluența în lectură poate fi definită ca abilitatea de a citi textul cu ușurință, rapid și expresiv, fără a face mult efort și cu puțină dificultate în a înțelege semnificația textului.
Se știe că oamenii, în general, şi copiii, în special, resping activitățile care îi pun în dificultate sau pe acelea cărora li se par lor dificile. Dacă citirea nu se produce fluent, motivația de a citi a unui individ este afectată, acesta fiind, în general, mai puțin determinat, înclinat să exerseze cititul, fapt care poate deveni un impediment în dezvoltarea ulterioară a competențelor de citire.
Fluența variază în funcție de tipul şi complexitatea textelor, de vocabularul elevului, dar şi de exersarea cititului cu voce tare. Atunci când un text conţine multe cuvinte dificile sau necunoscute, în special din domenii tehnice, medicale etc., chiar şi un cititor experimentat înregistrează o fluenţă mai redusă a cititului.
Însă importanța vitezei citirii este mai mică decât acuratețea acesteia. De multe ori, copiii consideră că a citi „bine” înseamnă a citi cât mai repede. De aceea, în măsurarea fluenței citirii, profesorul trebuie să măsoare viteza cu care elevul citește corect și cu o expresivitate rezonabilă.
O atenţie deosebită trebuie acordată textelor prin care se realizează exersarea fluenței. Acestea trebuie să fie accesibile copiilor, deci cu un grad de dificultate mai mic. Dacă numărul cuvintelor”greoaie” este mare, decodificarea acestora este dificilă şi presupune un interval de timp prea mare, iar micului cititor îi va fi foarte greu să-şi dezvolte fluenţa.
Aşadar, pentru exersarea fluenței, cele mai adecvate texte sunt fie cele la nivel independent, fie cele la nivel de instruire. Textele la nivel de frustrare trebuie evitate.
- Nivel independent: cel puțin 95% dintre cuvinte se citesc corect și cu înțelegere;
- Nivel de instruire: provocatoare, dar ușor de gestionat cu ajutorul unui profesor (90-95% din cuvinte se citesc corect și cu înțelegere);
- Nivel de frustrare: Text dificil de citit de către elev chiar și cu ajutorul unui profesor (sub 90% dintre cuvinte se citesc corect și cu înțelegere).
Bibliografie
• Laborator de literaţie – Metode şi tehnici, Şcoli cu sclipici, Fundaţia Noi Orizonturi, 2021
• Cursul „Toți copiii citesc”, Fundaţia Noi Orizonturi
• ro.drafare.com/de-ce-este-importanta-citirea-fluentei/
• cursuri.noi-orizonturi.ro/curs/toti-copiii-citesc/lectie/ce-este-literatia/