De formarea caracterului în școli sunt multe țări preocupate, situându-l în prim-plan, ca obiectiv cheie al educației. Fie că se numește educație pentru sănătate sau educație emoțională, interculturală, educație pentru mișcare, educație culturală, educație civică, prevenirea și combaterea violenței școlare, educație pentru diversitate și anti-discriminare, vorbim așadar despre reguli, valori și virtuți, doar că diferă povestea și rolul nostru în ea.
„Virtutea și viciul nu vor crește împreună în același grad, dar vor crește acolo unde sunt plantate, iar când una prinde rădăcini, nu este lesne înlocuită de cealaltă. Marea artă de a corecta omenirea consistă în impresionarea minții cu principii bune.” – Noah Webster
Ziua Învățătorului, celebrată pe 5 iunie iar pe 1 iunie, Ziua Internațională a Copilului, reprezintă un prilej ideal pentru a reflecta, astăzi, asupra relației dintre profesor și elev, respectiv adult și copil, și modul în care aceasta influențează dezvoltarea personală și educațională a tinerilor, fiind o oportunitate de a recunoaște și de a celebra impactul pozitiv al educației, inclusiv al jocului și sportului, în formarea acestora. Prin promovarea fair play-ului și a comunicării eficiente, putem ajuta la formarea unor indivizi integri. În acest context, jocul, inclusiv activitățile sportive joacă un rol important în educarea copiilor și adolescenților, oferind oportunități valoroase de învățare și dezvoltare a unor virtuți esențiale.
Importanța fair play-ului în joc
Conceptul de fair play este fundamental în sport și, prin extensie, în toate formele de joc. Acesta presupune jocul cinstit, respectul reciproc între participanți și aderarea la reguli, fiind esențial pentru dezvoltarea integrității și a spiritului de echipă. În tenisul de câmp, de exemplu, fair play-ul se manifestă prin respectarea deciziilor arbitrilor, felicitarea adversarilor indiferent de rezultat și comportamentul adecvat pe teren, toate acestea fiind lecții valoroase pentru copii.
Comunicarea non-verbală și paraverbală în sport
În sport, comunicarea non-verbală (gesturi, expresii faciale, poziția corpului) și paraverbală (tonul vocii, volumul, ritmul vorbirii) sunt și ele esențiale. Acestea pot influența moralul echipei, pot transmite încredere sau nervozitate și pot afecta performanța individuală și de grup. De exemplu, un antrenor care își încurajează echipa printr-un ton pozitiv și prin gesturi de suport poate crește încrederea sportivilor.
Rolul jocului în educația la diferite niveluri
• Grădiniță: Jocul la acest nivel este esențial pentru dezvoltarea motorie și socială. Prin joc, copiii învață să colaboreze, să își exprime emoțiile și să respecte regulile simple, care sunt bazele conceptului de fair play.
• Primar: La acest nivel, jocul devine mai structurat și poate include elemente competitive. Sporturile de echipă și jocurile organizate ajută la dezvoltarea abilităților de comunicare și la înțelegerea importanței muncii în echipă și a respectului față de reguli.
• Gimnazial: Adolescenții pot experimenta jocuri și sporturi care necesită strategie și planificare avansată, cultivând gândirea critică și capacitatea de a lua decizii rapide, elemente susținute de fair play.
• Liceal: La acest nivel, jocul și sportul pot contribui la definirea caracterului. Elevii învață să gestioneze atât victoriile, cât și înfrângerile, dezvoltând reziliența și integritatea.
Mircea Eliade, un erudit în religie comparată și mitologie, a explorat adesea conceptul de ritual și simbolism în lucrările sale. Chiar dacă nu discută direct despre sport, putem aplica ideile sale despre ritualuri la jocurile sportive, care sunt adesea pline de ritualuri și simboluri (cum ar fi ceremoniile de deschidere, uniformele echipei etc.). Un citat relevant de la Eliade care poate fi aplicat în contextul jocului și al sportului este: „Sacralitatea este modalitatea de existență a unui obiect care este diferit de cel profan, iar ritualul este comportamentul impus de această calitate a obiectului sacru.” („Sacru și Profan”). Acest citat subliniază cum acțiunile noastre pot fi influențate de semnificații mai profunde, o idee care poate fi aplicată la respectarea regulilor și ritualurilor în sport, reflectând importanța și sacralitatea pe care o acordăm acestor activități.
Camil Petrescu, mai ales cunoscut pentru romanele sale care explorează teme de autenticitate, conștiință și identitate, în opera sa filosofică ce poate fi interpretată ca o explorare a condiției umane și a luptei individuale, întâlnim aspecte care pot fi paralele cu experiențele sportive. Ideile sale despre autenticitate și trăire intensă pot fi comparate cu dedicarea și pasiunea necesare în sport: „Adevărata tragedie este să ai conștiința unui destin măreț și posibilități mici.” („Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”). Acest citat poate fi reflectat în modul în care sportivii pot aspira la măreție și pot simți presiunea limitărilor fizice sau ale circumstanțelor în încercarea de a-și atinge obiectivele.
Conceptul de fair play și atitudinea în sport sunt esențiale în formarea caracterului și dezvoltarea virtuților personale. Fair play-ul nu se referă doar la respectarea regulilor jocului, ci implică și un comportament etic profund, care onorează spiritul competiției. Aceasta include respect pentru adversari, integritate, și un angajament față de echitate.
Virtuțile promovate prin fair play
1. Integritatea: Este poate cea mai fundamentală virtute în sport. A juca corect necesită onestitate, atât în respectarea regulilor, cât și în recunoașterea propriilor greșeli. Sportivii care demonstrează integritate sunt cei care joacă cinstit, chiar și atunci când ar putea scăpa nepedepsiți pentru trișare.
2. Respectul: Fair play-ul cultivă respectul nu doar pentru reguli și arbitri, ci și pentru adversari și colegi de echipă. Respectul implică recunoașterea valorii și demnității fiecărei persoane implicate în sport, indiferent de rezultatul competiției.
3. Responsabilitatea: Sportivii care practică fair play sunt responsabili pentru acțiunile lor pe teren și recunosc impactul comportamentului lor asupra celorlalți. Aceasta include gestionarea propriilor emoții și reacții în situații de presiune.
4. Empatia: Înțelegerea și aprecierea luptei și eforturilor adversarilor este esențială. Empatia permite sportivilor să se conecteze cu alții la un nivel uman mai profund, depășind simpla competiție.
5. Curajul: Adesea, este nevoie de curaj pentru a practica fair play, în special în situații în care există presiuni pentru a câștiga cu orice preț. Curajul de a sta ferm pe principii etice în fața acestor provocări este o mărturie a caracterului puternic.
Atitudinea în sport
Atitudinea pe care un sportiv o aduce în competiție poate influența semnificativ desfășurarea jocului. O atitudine pozitivă poate îmbunătăți performanța proprie și a echipei, în timp ce o atitudine negativă poate avea efecte dăunătoare.
- Pozitivă: Promovează colaborarea, îmbunătățește moralul echipei și ajută la gestionarea stresului și a presiunii. Sportivii cu o atitudine pozitivă sunt adesea văzuți ca lideri în cadrul echipei și sunt capabili să inspire și să motiveze pe alții.
- Negativă: Poate duce la conflict, poate afecta performanța și poate crea un mediu toxic. Sportivii care afișează o atitudine negativă pot să își descurajeze colegii de echipă și să deterioreze spiritul de echipă.
Prin urmare, fair play-ul și atitudinea, fie în sport sau în orice alt domeniu (sănătate, educație, etc) nu sunt doar despre câștigarea unui joc, a unei competiții școlare, a unui examen, ci despre cultivarea unui caracter care să reflecte valorile pozitive în toate aspectele vieții. Aceste principii etice formează fundamentul pentru dezvoltarea unor indivizi capabili să contribuie pozitiv la menținerea unei societăți sănătoase moral și spiritual.
Referințe bibliografice
1. K. Murakami, ”Codul divin al vieții”, Daksha, București, 2012
2. Zohar, I. Mashall, „SQ: Connecting with Our Spiritual Intelligence”, Ediția 1-a, Bloomsbury, New York, 2000
3. „A guide to the Project Management Body of Knowledge”, Ediția a 3-a, Project Management Institute, Newton Square, 2004
4. Le Bon, „Psihologia mulțimilor”, Cartex, București, 2018